Mulți dintre noi, creștinii practicanți, suntem profund diferiți de cei care se află la conducerea țării noastre și asta ar fi fost situația, rațional vorbind, indiferent cine ar fi fost la conducere. Asta înseamnă că noi cu toţii ar trebui să privim conducerea țării noastre ca ceva important pentru ţara noastră, însă nu decisiv pentru universul nostru.

Prezența lui Dumnezeu în lume și în biserică este prin Duhul Sfânt. Nu ar fi convingere de păcat, nu ar fi putere de salvare și nici dorință de sfințire fără lucrarea Lui în noi. Va fi pe pământ cât a hotărât Creatorul să-și păstreze creația, toată dinamica lucrurilor divine este generată, asistată și guvernată de El. Este epoca Duhului lui Dumnezeu pentru că ne-a fost dat să fie și să rămână cu noi în veac.

Este cea mai răspândită carte din lume, fiind tradusă acum în circa 1800 de limbi. O carte care însumează 66 de cărți canonice, scrieri divine prin mâini omenești. Oameni simpli, dar și mari cărturari, deținuți ai puterilor vremii, dar și înalți dregători, pescari și culegători de smochine, 40 la număr, au scris fără greș la inspirația Autorului divin. Cuprinde o perioadă de 1500 de ani până ce a fost scrisă, iar limba ebraică, aramaică și greacă au slujit drept suport uman pentru ce a intenționat Dumnezeu să ne spună. A rezistat în timp, fără a putea să fie distrusă din cultura și spiritualitatea neamului omenesc. Iubită și urâtă poate în egală măsură, rămâne ca un reper de revelație, moralitate și etică dumnezeiască fără să poată fi nici măcar o altă carte asemenea ei. E Cartea Cărților, e Biblia, e Cuvântul lui Dumnezeu!

“Dar acest soi de draci nu hiese afară decat cu rugăciune şi cu post.” Matei 17:21

Ce discipline mari! Ele fac parte din viaţa trăită pentru Dumnezeu şi cu Dumnezeu. Credinţa autentică se manifestă şi prin ele. Aş spune că sunt chiar expresia cea mai înaltă a legăturii cu Dumneşzer şi a dependenţei de El. Cine mai posteşte azi? Cine se mai roagă? Cine le mai îmbină? Genul acesta de întrebări sunt incomode şi nepopulare, dar tocmai ele ne pun la co là ca să vedem ande suntem şi să pricepem ande trebuie să fim duşi.

Cu o virulență greu de egalat, adepții neo-marxiști ai secularismului fundamentalist, ai noii toleranțe intolerantă, atacă din toate direcțiile pe cei care susțin valorile conservatoare și în special familia normală. Care sunt acuzele majore ale apostolilor neo-marxiști care aruncă blesteme asupra susținătorilor familiei normale și cu precădere asupra creștinilor practicanți?

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a reluat în forță, alături de organizațiile pro homosexualitate, implementarea unui proiect  intitulat “Parteneriat pentru egalitatea persoanelor LGBTI”, a cărui obiectiv principal este “contracararea utilizării abuzive a libertății religioase pentru a genera intoleranță la adresa minorităților și pentru a limita alte drepturi ale omului, inclusiv drepturile persoanelor LGBTI”. CNCD își propune să dezvolte acest parteneriat cu organizațiile pro homosexualitate, în vederea “educării” profesorilor de școală în combatarea “discriminării” persoanelor LGBTI”.

Apatia tot mai pronunțată din majoritatea bisericilor cât și anarhia din societate sunt o reală provocare pentru adepții unui mit care s-a impus ca o nouă mantră în societate, dar și în Biserică: “Noi nu avem nevoie de conducere, noi avem nevoie de părtășie”. Așa s-a ajuns că niște birocrați mediocri au fost preferați liderilor pe motiv că leadershipul este ceva depășit. 

Indiferent de poziția unora, eu sunt de acord că homosexualii sunt oameni, cu probleme grave ce-i drept, dar oameni. Sunt și ei cetățeni și doresc să aibă drepturi, dar drepturile lor nu pot în niciun caz să suprime drepturile noastre, ale heterosexualilor.

În ultimele săptămâni Europa a stat cu ochii pe România, să vadă ce va decide la Referendumul pentru căsătorie. Pe 7 Octombrie 2018 România a decis. Bine sau rău? Unii zic că bine, chiar și dintre creștini. La prima vedere eu zic că rău, dar nu am toate datele, nici expertiza necesară să mă pronunț acum pe toate aspectele. Sunt alții care au făcut-o deja și poate se pripesc. Zilele următoare vor arăta cine a avut dreptate.