ÎNTREBĂRI CARE MERITĂ SĂ NI LE PUNEM ÎN PRAG DE AN NOU

marius birgean 2Sunt ultimele clipe din vechiul an și acest moment nu este doar prielnic pentru a ne evalua trecutul, a face rezoluții pentru viitor (a lua anumite hotărâri pecare le considerăm absolut necesare), ci și pentru a ne pune unele întrebări serioase. În cele ce urmează, aș dori să afirm din start că a ne pune întrebări nu este un lucru rău ci, dimpotrivă, unul necesar, cu condiția ca aceste întrebări să fie cele corecte. Dacă punem întrebări corecte, ele ne pot conduce spre căutarea răspunsurilor corecte; dacă însă, întrebările sunt din start greșite, baza de plecare este una șubredă și rezultatul nu va fi cel dorit. Aș dori să vă propun să reflectați la un set de cinci întrebări pe care oamenii (în general) și le pun de Anul Nou (chiar dacă nu le verbalizează neapărat) și să vă încurajez să le înlocuim cu niște întrebări mai bune.

1.Ce îmi aduce noul an? Este una din cele mai obișnuite întrebări,care pare normală în fața necunoscutului pe care îl aduce cu sine noul an. Trăind într-o lume cu o sumedenie de provocări, de tensiuni și amenințări la tot pasul, este normal (până la un punct!) să ne punem această întrebare. Totuși, ea poate indica mai degrabă o curiozitate nebiblică, nesănătoasă cu privire la viitor; acea curiozitate care îi impinge pe unii spre ocultism, horoscop, sau pe alții îi conduce spre un fatalism paralizant (“ce ți-e scris, ți-e scris”). Vă propun o întrebare corectă: “Voi ramîne credincios Domnului, indiferent de ce îmi aduce anul?” Ce ziceți?

2. Ce voi primi de la Domnul? Evident, avem motive să fim optimiști, stiind ca și în 2016 “bunătățile Lui nu s-au sfârșit”! Credincioșia Sa, resursele Sale, dorința Lui de a binecuvânta, promisiunile Lui , legământul Său stau în picioare și acum; trecerea anilor nu Îl epuizează pe Dumnezeu și nici harul Sau; numai că, exista pericolul de a-L trata pe Tatal nostru ceresc cu o atitudine mai potrivită pentru “un bunic cosmic”; un Moș Crăciun perpetuu, cu daruri multe pentru noi în fiecare zi, cu minuni la ordinea zilei,etc. Acesta nu este Dumnezeul Scripturii, Tatăl Domnului Isus care, deși ne poartă de grijă cu o dragoste de Tată, nu este servitorul nostru; noi suntem robii Lui; așa că, o mai bună întrebare ar fi :”Ce ÎI voi da eu Domnului?”

3.Voi fi mai prosper pe plan material? Este o întrebare la care mulți se gândesc. După anii pe care “i-au mâncat lăcustele” recesiunii și a crizei, după ce lucrurile s-au mai ameliorat puțin, TVA-ul a scăzut, etc, mulți își doresc ca starea lor financiară, materială să fie mai bună în 2016. Este rău să îți dorești asta? Să nu uităm de realismul Scripturii; nu este o virtute în sine să fi sărac; nu banii, ci iubirea lor este rădăcina tuturor relelor; a te bucura cu moderație și a fi mulțumit cu ce posezi- este de dorit. Și totusi, întrebarea corectă este: “Voi fi mai prosper din punct de vedere spiritual?” Voi căuta să mă îmbogățesc mai mult pentru cer și veșnicia care mă asteaptă prin practicarea disciplinelor spirituale- citirea Cuvântului, rugăciunea, postul și celorlalte mijloace ale harului divin?

4.Voi fi fericit în relații? Dumnezeu ne-a creat ființe relaționale și a creat un context de relații în care să trăim și să ne bucurăm. Evident, nu e nimic greșit să ne dorim cu toată inima a găsi împlinire, fericire în relații: începând cu partenerul de viață lăsat de Dumnezeu, copiii noștri, parinții, socrii noștri, cu frații din biserică și chiar cu semenii necredincioși. Numai că atunci cînd focalizarea este pe ce aștept eu de la relații, potențialul de dezamăgire crește. O întrebare mai bună ar suna așa: Cum pot investi mai mult (timp, dedicare) în relațiile mele? Cum pot face ca aceste relații să fie mai profunde, mai durabile, mai folositoare?

5.Îmi voi găsi împlinire în Biserică? Este o întrebare pe care și-o pune orice creștin cu așteptări de la biserică. Da, biserica trebuie să fie un loc în care căutările spirituale să fie împlinite; un loc în care Dumnezeu să îți vorbească, să te schimbe prin puterea Cuvântului Său și în contextul relatiilor stabilite de El în Trupul lui Cristos. Numai că o asemenea întrebare poate trăda o mentalitate consumistă (“ce îmi dă biserica”?), similară cu cea răspândită în lumea comerțului în care “clientul nostru este stăpânul nostru.” Clientul și preferințele lui este stăpânul, iar atunci când preferințele nu sunt împlinite într-un loc, clientul se mută repede într-altul pentru a-și împlini căutările. Modul biblic de raportare la biserica locală răspunde însă la întrebarea:”Cum pot sluji mai bine ca biserica mea locală să fie mai bună?” Rolul meu ca mădular sănătos în cadrul trupului, slujirea mea, dedicarea mea, rugăciunea mea, mărturia mea – toate, vor face ele ca biserica de care aparțin, să fie mai puternică, mai plăcută lui Dumnezeu și eficientă în mărturia ei? Aceasta va aduce împlinire!

Vă îndemn deci, să reflectați la aceste întrebari sugerate într-un spirit de rugăciune și să le folosiți ca bază de plecare pentru a afla răspunsurile corecte. Ele sunt la îndemâna noastră.

Un an cu multe binecuvântări alese tuturor din partea Celui Preaînalt!

Marius Birgean