Avalanşa Sărbătorilor de iarnă a venit, a trecut şi a lăsat în urmă, probabil, amintiri frumoase. Acum, iată-ne din nou în alergarea şi febra activităţilor zilnice obişnuite. Dar, pentru că suntem totuşi la început de an, ar fi bine, până nu ne luăm prea mare avânt, să ne oprim şi să ne ordonăm priorităţile pentru anul care ne stă înainte, şi de ce nu, pentru restul vieţii noastre, căci, aşa cum afirmă bătrânul Moise: „Anii vieţii noastre […] timpul lor […] trece iute şi noi zburăm.” Psalmul 90:10.

Se pare ca un dat al naturii umane (cazute) este curiozitatea de a cunoaste viitorul. Acest impuls care ii atata pe oameni sa apeleze de multe ori la mijloace interzise a fost vechi de cand lumea si, in ciuda progresului stiintific si tehnologic, se incapataneaza sa ramana in noi si cu noi chiar si in epoca internetului. Atunci cand curiozitatea de a cunoaste viitorul este combinata cu teama de viitor, pe fondul unei goliciuni spirituale imense si al unui analfabetism biblic cras, combinatia este letala.

Este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu dezvelită?

Judecaţi voi singuri şi deosebiţi cum este cuviincios şi cum nu este cuviincios?

Întrebarea este formulată bine şi se găseşte scrisă în 1 Corinteni 11.13.

Răspunsul este biblic şi îl găsim scris în 1 Timotei 2.9-10.

Apostolul Pavel îi scrie lui Timotei: „Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.”

O. Doamne,

Lungimea zilelor nu-mi aduce castig

decat doar daca zilele trec in prezenta Ta, in slujirea ta, spre gloria Ta.

Dragilor este un început din nou și Dumnezeu face să avem din nou în cont 366 de zile. Pornim cu entuziasm în a parcurge  31 622 400 de secunde, dar cine dă siguranța că vom avea de trăit fiecare secundă din anul acesta, poate că Dumnezeu ne-a pus în cont mai puțin unora, dacă vom trece în veșnicie sau tuturor, dacă așa cum se așteaptă unii, revenirea Domnului nostru Isus Cristos va fi în anul în care tocmai am intrat. Pentru că ori de câte ori rostim Maranata trebuie să realizăm ca venirea Domnului este așa  de aproape.

10 ani = 3. 652 de zile

20 de ani =  7. 304 de zile

30 de ani = 10. 957 de zile

40 de ani = 14. 609 de zile

E tot mai prezent și mai influent un tip de creștin cu caracteristici foarte ciudate care se manifestă într-un mod suspect și contrar elementelor cu care Biblia definește adevăratul creștinism.

De fapt el este o anomalie, un fel de reeditare a ceea ce Pavel numea creștiul firesc. Acesta se numește creștin pe sine însuș dar caracteristicile și caracterul lui nu cuprind elementele minime care definesc un creștinism autentic.

Iată căteva elemente care îl caracterizează:

Ne apropiem cu paşi repezi de sfârşitul anului 2011. Putem realiza încă odată cât de repede trece viaţa pe acest pământ. Însă este şi timpul prielnic să ne oprim şi să facem din nou o evaluare a vieţii noastre.

Socrate se pare că a spus: „ O viaţă neexaminată nu merită trăită.” Prin această afirmaţie a vrut să arate cât de necesară este evaluarea vieţii.

Debutul unui nou an mi-a oferit prilejul de a medita la câteva dintre „noutăţile” pe care prezenţa reală a lui Hristos le aduce nu doar în ceea ce priveşte identitatea, ci şi în ceea ce priveşte orizonturile şi perspectivele vieţii fiecărui creştin. De fapt, Hristos a venit în lumea noastră pentru a plămădi o nouă creaţie, o nouă umanitate.

Este foarte usor sa ajungem impovarati de provocarile cu care Federatia Europeana Baptista se confrunta in preajma sarbatorii Nasterii Domnului in 2011:  criza financiara prelungita din Europa, incertitudinea politica din Orientul Mijlociu, conflictul din Siria si situatia celor care se confrunta cu persecutia in Asia Centrala. In toate aceste tari afectate avem prezente comunitati baptiste care cauta sa fie credincioase chemarii de a marturisi si sa vorbeasca societatilor in care traiesc.