PORTRET DE UCENIC

 ”Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.  Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui.” (Matei 10:24-25)

mihai sarbuLa înălțare Fiul lui Dumnezeu a promulgat decretul de evanghelizarea lumii când a împuternicit pe urmașii Săi și le-a zis: Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.  Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.” (Matei 28:18-20). Adevărata istorie a creștinismului este istoria facerii de ucenici. Așa a început cucerirea lumii pentru Cer. Primii creștini erau cunoscuți ca și: “Omeanii aceștia care au răscolit lumea” (F.A. 17:6) și asta deoarece toți cei care veneau în contact cu ei:  au priceput că fuseseră cu Isus.” (F.A.4:13). Wow! Ce mărturie dar și ce răspundere era pe umerii lor.

În primul veac Evanghelia a ajuns în întreaga lume cunoscută atunci (Imperiul Roman) deoarece nimic și nimeni nu i-a putut opri pe urmașii Celui Înviat să ducă la îndeplinire însărcinarea primită și să plătească prețul suprem ori de câte ori a fost nevoie. Cum stăm astăzi? Bisericile sunt pline dar nu toți creștinii sunt și ucenici. Cei mai mulți sunt doar membri. Diferența este că membrii stau în tribună: ucenicii sunt în teren. Membrii au o religie: ucenicii au o relație. Membrii au nume: ucenicii au viață. Membrii au Biblie: ucenicii au credință. Iată de ce privind la această nevoie majoră din creștinismul zilelor noastre la New Life a început un ciclu de mesaje despre ucenic și ucenicie cu scopul de a redescoperi slujirea adevărată la care ne-a chemat Mântuitorul și de a echipa și provoca pocăiții la o viață de implicare și dedicare în salvarea oamenilor de la pedeapsă veșnică. Cum arată un ucenic autentic? Vă invit să-i creionăm portretul așa cum ni-l descoperă Scriptura.

  1. Statutul ucenicului: persoană sub autoritate. Vă amintiți ce spune Toma la întâlnirea cu Domnul Isus Cel Viu? Se plasează de bună voie sub autoritate și recunoaște că Fiul lui Dumnezeu este: “Domnul meu şi Dumnezeul meu!”  (Ioan 20:28).  Iar Domnul Isus vorbește și explică faptul că: Ucenicul nu este mai presus de îvăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.” (Matei 10:24). Am subliniat cuvântul ”ucenic” în raport cu ”învățător” la fel ca și ”robul” vizavi de ”domnul său.” Asta înseamnă că ucenicul este o persoană care acceptă (de bună voie și nesilit de nimeni) o autoritate deasupra Lui. În termeni biblici vorbim de o  autoritate supremă care este Dumnezeu (Domnul Isus, Duhul Sfânt) dar și de o autoritate pământească în persoana unui slujitor al lui Dumnezeu cu o viață și o slujire de excepție și cu un caratcer integru care reprezintă un model și un mentor pentru cei mai tineri. De fapt când Domnul Isus face apel la cei ce vor să fie ucenici el stabilește și termenii acestei slujiri: “… să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.” (Matei 16:24). Ucenic autentic înseamnă să renunți la puținul tău pentru a urma pe Cel care poate să-ți dea totul. Apostolul Pavel când a provocat pe cei ce se gândeau să fie ucenici le-a cerut: ”Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.” (1Cor.11:1). Iar ca să înțeleagă le-a explicat și motivul:  pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie.” (1Cor.4:15). Așa au ieșit din anonimat Timotei, Tihic și Epafra, Tit și Ștefana, Fortunat și Ahaic precum și întreaga listă din Romani 16.  Am în minte și-n inimă o listă specială de oameni ai lui Dumnezeu pe care I-a folosit ca să mă formeze pe mine începând cu Mihai Hușanu, Nicolaie Rață, Gheorghe Schinteie, Ilie Bâtea, Petru Dugulescu, Iosif Ștefănuț, Liviu Olah și mulți alții. Ce lecții și ce amintiri cu înaintașii care au slujit și s-au investit în alții. Cum stau lucrurile în dreptul tău vizavi de autoritatea spirituală pe care Dumnezeu a pus-o lângă tine? Vrei să fii ucenic sau să rămâi membru? Să faci parte din adunare sau din adunătură? Să intri în teren sau să rămâi în tribună? Sunt întrebări care așteaptă răspunsul tău chiar acum.
  2. Misiunea ucenicului: persoană care acceptă să fie instruită. Îmi aduc aminte că în urmă cu zeci de ani când un tânăr dorea să învețe o meserie apela la un om cu experiență care se numea calfă. În timpul cât stătea lângă calfă ca să învețe meseria el se numea ucenic (șăgârt – termen popular). Așa s-au născut croitroii, pantofarii, fierarii, tâmplarii, frizerii și multe alte meserii. Mai târziu au apărut școlile profesionale de meserii cu durata de 3-4 ani la absolvirea căreia ucenicul primea o diplomă și avea dreptul să practice meseria pentru care a fost instruit. Exact așa a procedat și Domnul Isus: a luat tineri de la barcă și mreje S-a investit în ei și I-a învățat să fie pescari de oameni, iar când S-a înălțat la Cer ei au continuat să facă exact ceea ce au învățat de la Maestrul lor. Slujba de a face ucenici s-a perpetuat și a ajuns până la noi. Provocarea pentru toți ceice se numesc creștini este să atingă ștacheta pe care Fiul lui Dumnezeu o stabilește: ”Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul lui.” (Luca 6:40). Greu dar nu imposibil de atins. Cum se face asta? Spune chiar Domnul Isus: învăţaţi de la Mine.” (Matei 11:29). Este de-ajuns să stai în prezența Lui și să privești la un om al lui Dumnezeu de la care să înveți 24/7. Îmi amintesc de ani petrecuți la Hațeg împreună cu ”Fratele Petrică” (așa-i spuneam pastorului Dugulescu) când eram alături de Dânsul nonstop învățând tainele slujirii sincere. Am dormit câteva zile în mașină ca să studiez ”underground” Cuvântul lui Dumnezeu împreună cu Familia Oglice și misionari americani, fiind urmăriți de securitate. Ne ascundeam prin păduri și pe lângă lacuri sau prin casele unor sfinți care au avut curajul să ne primească. Am călătorit în portbagajul mașinii ca să fiu prezent la întâlniri unde se vestea Cuvântul. Și pot să adaug multe alte ”aventuri” care mi-au marcat viața și m-au calificat să slujesc. Acum este rândul tău să pornești la drum. Ia aminte la provocarea Mântuitorului: ”oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.” (Luca 14:27) apoi fă-ți bine socoteala și mergi pe urmele Lui. N-o să-ți pară rău!
  3. Perspectiva ucenicului: persoană care ajunge să facă ucenici. Când ucenicul termina școala și primea diploma avea dreptul – la rândul lui – să instruiască pe alții să devină ucenici. A ajuns calfă. Aceasta-i perspectiva reală a uceniciei: ”Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui!” (Matei 10:25). Ea cere un cost care trebuie plătit dar satisfacția de a termina școala și de a ajunge să fi la rândul tău ”făcător de ucenici” este fără egal. Responsabil de slujirea la care a fost chemat Apostolul Neamurilor avea să-l instruiască pe ucenicul Timotei și să-i explice: ”ce-ai auzit de la mine, în faţa multor martori, încredinţează la oameni de încredere, care să fie în stare să înveţe şi pe alţii.” (2Tim. 2:2). În felul acesta  s-au multiplicat ucenicii adevărați, iar Evanghelia a ajuns până la noi. Acum este rândul nostru. Dumnezeu a îngăduit să te naști și să trăiești în acest timp al istoriei tocmai pentru că are nevoie de tine să împlinești Marea Însărcinare în generația ta. Parcă și acum Domnul Isus strigă: ”Duceţi-vă şi faceţi ucenici (Matei 28:25). Decretul de evanghelizare globală nu a fost abrogat, iar nevoia de ucenici este mai mare ca oricând. Înainte de a încheia aș vrea să fii atent la câteva întrebări  care  le expune poetul unei cântări: ”Te-ai grăbit să spui la oameni de iubirea lui Isus? / Să-i ajuți apoi să crească tot mai mult în harul Său? / Calea dulcea- mântuirii arătat-ai tu cuiva? / Ca la Tatăl să se-ntoarcă prin Isus a se-mpăca? / Ai predat a tale daruri toate-n mâna Domnului? / Te-ai jertfit pe tine însuți în serviciul Mielului?” (C.Ev.#549). Ce zici? Ridică-te și hai la lucru. Domnul Isus te așteaptă iar răsplata va fi pe măsură!

RUGĂCIUNE

”Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale, şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă! Atunci voi învăţa căile Tale pe cei ce le calcă, şi păcătoşii se vor întoarce la Tine.” (Ps.51: 12-13)

Mihai Sârbu