ADEVĂRUL.RO: „Crezul“, tainele rugăciunii complete. Ce înseamnă „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat“ sau „Viaţa veacului ce va să vie“ – explicaţiile preoţilor

646x404Simbolul de credinţă sau ”Crezul” este un element fundamental al creştinismului, fiind exprimarea clară a convingerilor pe care le au creştinii în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt. La fel ca alte texte creştine, ”Crezul” are câteva taine pe care încercăm să le desluşim, cu ajutorul unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, Catolice şi Evanghelice.

O rugăciune sau expunere, pe scurt, a credinţei creştine, ”Crezul” a fost pus pentru prima dată în discuţie cu ocazia sinodului ecumenic de la Niceea, din anul 325. Atunci au fost forumalte şi primele opt capitole, referitoare la Dumnezeu Tatăl şi la Domnul Isus Hristos, urmând ca la al doilea sinod ecumenic de la Constantinopol să fie formulate scrise articolele 9-12. Cu ocazia Sinodului de la Calcedon, a fost aprobată ultima variantă a Crezului, care are, cu mici excepţii, acelaşi conţinut pentru toate bisericile creştine. „Primele încercări de cristalizare a unei formule de credinţă aparţin Bisericii primare şi au avut drept scop precizarea şi imprimarea în conştiinţa creştină a învăţăturii despre Sfânta Treime. Acesta trebuia cunoscut şi rostit de toţi cei ce doreau să devină creştini, deci la Botez, sau de cei care, într-o formă sau alta, doreau sau trebuiau să-şi manifeste noua credinţă.

Aşa se face că încă Sfântul Ignatie Teoforul († 107 d. Hr.) aminteşte despre folosirea unei mărturisiri de credinţă la slujba Botezului şi a Liturghiei, iar Sfântul Iustin Martirul († 150) va fi fost să fie primul Părinte al Bisericii care s-a remarcat prin încercarea de a alcătui un crez creştin”, a arătat preotul Nicolae Morar, conferenţiar la Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. ”Din voinţa Sa s-au creat toate” Într-o lucrare intitulată „Simbolul de credinţă – geneză şi conţinut”, părintele Moraru explică fiecare articol al Crezului.

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute››, afirmă unitatea Dumnezeirii care subzistă în Tatăl, şi continuă cu prezentarea însuşirilor Acestuia: Atotţiitorul, Făcătorul Cerului şi al pământului, al văzutelor, şi nevăzutelor. Tatăl este Domnul cel Preaînalt, dinaintea timpului şi a creării lumii, cauza iniţiatoare: din voinţa Sa s-au creat toate câte există”, explică părintele Morar.

O expresie plină de profunzime este în articolul doi, unde Domnul Iisus Hristos este prezentat sub mai multe formule. „Sfinţii Părinţi au folosit aşadar mai multe expresii pentru a arăta legătura dintre Hristos şi Tatăl: ‹‹Lumina din Lumină››, ‹‹Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat››, ‹‹născut›› şi ‹‹de o fiinţă cu Tatăl››, iar printr-o altă expresie: ‹‹prin care toate s-au făcut›› au arată legătura lui Hristos cu cele create, atrăgând astfel atenţia asupra faptului că Iisus nu face parte din creaţie, dar că de El depind toate cele plăzmuite la facerea lumii”, a mai arătat preotul din cadrul Facultăţii de Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara. Ultimele două articole vorbesc despre „învierea din morţi” şi „aşteptarea veacului ce va să vie”. „Hristos a venit pentru ca să ne dăruiască viaţa veşnică. El ne-a încredinţat de învierea morţilor prin învierile săvârşite, dar mai ales prin propria Sa înviere. Pentru adevăratul creştin, veacul ce va să vie este deja prezent în Biserică, este timpul ‹‹orientat către››.

El trăieşte în el chiar de pe acum”, a mai arătat părintele Morar. „Toată cunoaşterea adevăratei pietăţi cuprinse în Vechiul şi Noul Testament” „Simbolul credinţei n-a fost alcătuit după părerile oamenilor, ci din toată Scriptura a fost adunat ceea ce este mai important, pentru a da o singură învăţătură completă de credinţă.

Şi, după cum sămânţa de muştar închide într-un grăunte foarte mic o mulţime de ramuri, tot astfel, acest compendiu al credinţei închide în câteva cuvinte toată cunoaşterea adevăratei pietăţi cuprinse în Vechiul şi Noul Testament”, arată Catehismul Bisericii Catolice, la secţiunea Mărturisirea de credinţă. În rândul comunităţii evanghelice din România, crezul este repetat în timpul serviciilor de închinare în unele biserici, dar în cele mai multe nu există acest obicei. „Cred că ar fi benefic ca la servciile de Cina Domnului să se recite crezul creştin ca semn al unităţii şi continuităţii noastre”, a declarat pastorul baptist Samuel Tuţac.

samy tutac

Potrivit pastorului expresia „Dumnzeu din Dumnezeu adevărat” arată „diferenţa dintre Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt”, care se referă la lucrările pe care şi le-au asumat fiecare sau la relaţia dintre ei.

„Ceea ce este cel mai important, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt fiecare Dumnezeu adevărat”, a punctat pastorul. Referitor la expresia „Cristos este născut, iar nu făcut” pastorul Samuel Tuţac arată că „nu a fost format sau alcătuit asemenea celorlalte persoane, ci există din veşnicie ca Fiu al lui Dumnezeu”. „Cristos s-a făcut om pentru noi, oamenii şi pentru mântuirea noastră. Această expfresie evidenţiază faptul că Isus nu ar fi putut aduce mântuirea dacă era doar o fiinţă creată”, a mai arătat pastorul timişorean.

Crezul – versiunea Ordodoxă

  1. Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
  2. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
  3. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
  4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.
  5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
  6. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.
  7. Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii si morţii, a Căruia împărăţie nu va avea sfârşit.
  8. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin prooroci.
  9. Şi întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică.
  10. Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.
  11. Aştept învierea morţilor.
  12. Şi viaţa veacului, ce va să fie.

Amin.

Crezul – varianta Greco – Catolică

  1. Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotţinătorul, făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute.
  2. Şi într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
  3. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a făcut om.
  4. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat.
  5. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi.
  6. Şi S-a înălţat la cer şi şade de-a dreapta Tatălui.
  7. Şi iarăşi va veni cu mărire să judece viii şi morţii; a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit.
  8. Şi în Spiritul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care de la Tatăl şi de la Fiul purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit, Care a grăit prin proroci.
  9. Într-una, sfântă, catolică şi apostolică Biserică.
  10. Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
  11. Aştept învierea morţilor
  12. Şi viaţa veşnică ce va veni.

Amin.

Sursa: adevărul.ro