Oare se poate predica dintr-o lista de nume, mai ales la Craciun? Tot ce vă pot spune este ca veti putea fi imbarbatati si uimiti. Există unele surprize aici. Aceasta este genealogia lui Mesia, arborele genealogic al Domnului Isus si anume stramosii lui. Dacă a fost important pentru Matei şi pentru Luca să redea astfel de liste de nume, înseamnă că Duhul Sfânt poate să ne învețe ceva din această listă.
ARHIVELE SUNT IMPORTANTE. SĂ NE CUNOAȘTEM STRĂMOȘII
Există în prezent un oarecare interes în creștere în arborii genealogici, sa-ti cercetezi rădăcinile familiei pentru a localiza nume renumite în genealogiile noastre. Este oarecum o curiozitate să afli cine este în arborele genealogic al familiei tale, indiferent dacă acestea au avut o contribuție pozitivă sau negativă.
Pentru unii studierea arborelui genealogic este un fel de ajutor psihologic. In încercarea de a-si construi stima de sine, ei isi cerceteaza trecutul familiei lor sa gaseasca persoane semnificative care sa le dea o semnificație vietii lor. Desigur, ne putem bucura de un fel de divertisment cautand in lista strămoșilor noștri, aducându-ne astfel o măsură de glorie sau chiar de vinovăție. Studierea arborelui genealogic ne poate ajuta să se simtim un pic mai bine despre noi înșine; dacă eu sunt un nimeni, macar am avut pe cineva mai brav in neamul meu si eu sunt ruda cu acela.
Oamenii călătoresc si merg la locul de bastina. Ei merg la primarii si consulta registrele de nasteri, botezuri si casatorie ale bisericilor in nadejdea ca isi vor gasi strămoșii. Este o formă costisitoare de recreere și de curiozitate.
Mormonii au dus studiul genealogiilor un pic mai departe. Salt Lake City este orasul în care o mulțime de oameni merg pentru a urmări genealogia lor, deoarece mormonii au astfel de arhive extinse. Pentru ei este ceva dincolo de recreere și de curiozitate. Mormonii sunt implicati în genealogii din motive religioase. Genealogiile joacă un rol major în menținerea mormonilor împreună. Este o parte a sistemului lor religios.
Genealogiile la evrei au fost extrem de importante. Ele nu erau doar curiozități sau o formă de recreere, sau o chestiune de solidaritate, nu au fost doar pentru motive emoționale și pentru a oferi un sentiment de apartenență la ceva mai mare si mai semnificativ. Pentru evrei, genealogiile erau foarte importante. Și vă voi spune o serie de motive:
(1) Dreptul de proprietate. Originea cuiva determina dreptul la tara, la pamant. Când copiii lui Israel au ajuns în Canaan, Dumnezeu a împărțit țara și a fost alocată în funcție de semintii. Apartenenta la o semintie era foarte importanta în determinarea dreptului de a poseda o bucată de pământ.
(2) Dreptul la moștenire. În cazul în care cineva susținea ca are dreptul la o proprietate sau la posesiuni materiale, determinarea valabilității pretentiilor la mostenire trebuia dovedit cu arborele genealogic. In cartea lui Rut, de exemplu, în capitolele 3 și 4, apartenenta la familie a facut posibil transferul de proprietate. În scopul de a transfera sau vinde proprietatea, a trebuit să fie dovedit faptul că ai dreptul de a face acest lucru și că a existat o anumită legătură în familie care sa-ti permita transferul respectiv.
(3) Baza de impozitare. Când Iosif și Maria a mers să se inscrie, s-au dus la Betleem, deoarece erau din casa și din semintia lui David. Acela era locul de nastere al acelei familii și acolo s-au dus pentru că acolo se pastrau arhivele genealogice. Pe baza acestor evidențe era evaluata impozitarea.
(4) Dreptul la preotie. Orice pretenție la preoție trebuia să fie verificată prin listele genealogice. Daca cineva avea pretentia sa fie preot, el trebuia să dovedeasca că apartine familiei lui Aaron, in semintia preoțească. La fel, diferitele familii de leviţi aveau slujbe diferite şi nu se putea trece de la o slujbă la alta pentru ca erau păstrate în ordine prin descendenţa din Chehat, Merari sau Gherşom.
(5) Dreptul la tron. Orice pretenție de a fi rege sau Mesia trebuia să fie verificata. Un oarecare pretendent la pozitia de rege trebuia sa dovedeasca ca se trage din familia marelui rege David. Sangele regal trebuia dovedit cu arborele genealogic.
Deci, în teocrația lui Israel (teocrație inseamna un regat sub conducerea lui Dumnezeu, descris de către Scriptură și condus de preoți rânduiti de Dumnezeu și de regi), genealogiile erau foarte importante. Acesta este motivul pentru care evreii păstrau arhive foarte clare.
Evreii pastrau aceste genealogii precise, chiar și după captivitatea babiloniană. In anul 586 î.Hr. Iuda și Ierusalimul au fost distruse, oamenii au fost luati în robie 70 de ani și națiunea s-a dezintegrat la acel moment. Dar când s-au întors din robie, unul dintre lucrurile pe care le-au făcut, împreună cu reconstruirea templului și reconstruirea orașului și refacerea zidului și constituirea națiunii a fost refacerea tuturor înregistrărilor genealogice și au păstrat aceste înregistrări cu stricteţe. Din nefericire toate înregistrările au fost distruse în anul 70 d.Hr., când generalul roman Titus a distrus Ierusalimul. Toate arhivele au fost distruse. Și astăzi, spre disperarea și tristețea poporului evreu, nimeni nu știe din ce seminţie se trage, deoarece toate arhivele au fost distruse. Ei isi pot urmări neamul lor înapoi în timpurile Noului Testament, dar nu pot merge dincolo de faptul anul 70 pentru ca toate arhivele au fost distruse la distrugerea Ierusalimului.
Acesta a fost planul lui Dumnezeu, deoarece nu mai exista niciun motiv de a mai păstra genealogiile pentru că Mesia a venit deja. Scopul cu care au fost păstrate genealogiile a fost în primul rând pentru Mesia, în al doilea rând pentru preoție. Dar cu moartea lui Isus Hristos pe cruce, preoția a ajuns la un sfârșit. Astfel Dumnezeu prin romani au adus o hotărâre care a provocat distrugerea a acestor înregistrări.
Istoricul Josephus scrie că evreii păstrau aceste înregistrări genealogice ca o chestiune de disponibilitate publică; oamenii puteau merge la dosarul public sa-și caute genealogia. De fapt, Josephus ne spune că evreii din diaspora, împrăștiati peste tot în lume, cand aveau un copil, trimiteau veste de nașterea acelui copil la Ierusalim sau la locul unde se tineau arhivele familiei pentru ca acel copil, chiar dacă era nascut în afara tarii, sa fie înscris în registrul genealogic. Ei au vrut o înregistrare oficială să fie menținuta corect.
Unii istorici ne spun că mulți iudei păstrau genealogii private. Era asadar o arhiva publica, dar unora dintre ei le plăcea să păstreze propriile lor arhive private. De asemenea, este adevărat că mulți greci isi păstrau, de asemenea, dosarele lor genealogice. Deci, ei înțelegeau rolul pe care ar putea juca un arbore genealogic, mai ales atunci când cineva pretinde sa fie de sânge regal și ca ar avea dreptul de a fi rege.
Iosif și Maria si-au cunoscut înregistrările de familie. Ei știau că se trag din familia lui David, de aceea s-au dus la Betleem pentru a se inscribe. Desigur, parintii si bunicii lor si rudele a vorbit despre moștenirea lor și despre stramosul lor ilustru David. Desigur, ei iubeau mult Vechiul Testament, erau iubitori de Dumnezeu și iubitori de Scriptură. Erau cu siguranță conștienti de faptul că profeții au declarat că Mesia, marele Împărat, va veni din casa lui David. Și deci nu a fost pentru ei doar un sentiment de anticipare și un sentiment de privilegiu, deoarece, desi Il așteptau pentru Mesia ca toti ceilalti, ei stiau că Mesia va veni din familia lor, din familia care cobora din David.
Au fost cu certitudine mulți urmași de la David. David a avut un număr mare de fii și prin acei fii au venit multi urmasi, astfel că au fost mulți oameni care isi puteau urmări neamul lor înapoi la David. A fost un rabin celebru în vremea Domnului Isus pe nume Rabbi Hillel. Rabbi Hillel a fost, probabil, la fel de celebru ca orice rabin cunoscut de noi astăzi, din cauza impactului său asupra teologiei iudaismului. Hillel a pretins a fi un descendent al lui David și si-a putut dovedi originea prin arborele genealogic. Astfel de înregistrări erau remarcabil de precise și bine păstrate de către evrei, chiar și după ce s-au întors din captivitatea babiloniană.
Genealogia din Luca indică faptul că Luca a avut în mod evident acces la arhivele publice, așa cum este genealogia din Matei capitolul 1. Scriptura este inspirată de Dumnezeu, dar inspirația de la Dumnezeu nu înseamnă că Luca sau Matei nu au avut acces la arhive disponibile și verificabile. In vremea in care Luca a scris Evanghelia sa, desigur, și la momentul venirii Domnului Isus, arhivele si listele erau încă intacte. Lucrul acesta este foarte important, ca parte a prerogativelor lui Mesia. Dacă El trebuia sa fie Rege, ca Fiu al lui David, atunci el trebuia să aibă filiație davidica.
ARHIVELE BIBLICE DOVEDESC MESIANITATEA DOMNULUI ISUS
Noi ne uităm la originile noastre ca o chestiune de a merge înapoi la rădăcini din motive emotionale, psihologice, recreationale sau din curiozitate. Dar oamenii carora le scrie Luca, fie că sunt evrei sau neamuri, înțelegeau de ce a inclus lista stramosilor Domnului Isus. În lumea antica cartea neamului era o componentă importantă, mai ales pentru cineva care pretindea ca are sange regal, ca are drept la tron. Pretenţia de a fi Mesia, pretenţia de a fi rege, pretenţia de a fi Mântuitorul lumii este un lucru… dovedirea că este cu totul altceva.
Au existat mulți care isi puteau urmări radacinile pana la imparatul David. Rabbi Hillel își putea dovedi descendența din casa lui David, dar aceasta nu il facea sa fie Mesia. Au fost multi din casa lui David. Apartenenta la familia lui David nu este singurul criteriu de acreditare, dar este unul esențial, deoarece te-ar putea discredita ca și Mesia daca nu dovedeai in scris, prin arhive, ca esti din casa lui David. De aceea era important ca Luca să includă acreditările lui Mesia. Și o face aici.
Luca este foarte atent să aducă dovezi istorice ca Domnul Isus este cu adevărat Mesia.
(1) Naşterea miraculoasă a profetului Ioan Botezătorul. Daca mergem la capitolul 1, Luca spune că un înger a venit la Zaharia și i-a spus că el și soția sa stearpă, Elisabeta (amândoi în vârstă înaintată) vor avea un copil care va fi numit Ioan și va fi precursorul lui Mesia, care va urma imediat după Ioan. Prima dovadă a mesianităţii Domnului Isus este naşterea miraculoasă a profetului Ioan Botezătorul avea să spună cine este Mesia; Ioan a arătat spre Isus și a spus, “Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.”
(2) Vizita îngerului la fecioara Maria. Tot în capitolul 1 Luca ne spune despre îngerul Gavril care vine să viziteze o fecioară, Maria, îi spune că ea va fi însărcinată de la Duhul Sfânt. Ea va concepe în mod miraculos, fără un bărbat și va da naștere lui Mesia, Împăratul, Fiul lui David, care va conduce în vecii vecilor. Acest copil se va numi Isus şi va fi Mesia cel promis.
(3) Marturia a patru oameni: Zaharia, Elisabeta, Iosif, tatăl pământesc și juridic al Domnului Isus, Maria, mama lui Isus. Ei dau mărturie minunată în ceea ce se numește Magnificat – cântarea Mariei.
(4) Îngerii depun mărturie. Întregul grup angelic apare în afara Betleemului și dă mărturie păstorilor despre copilul care s-a născut în Betleem.
(5) Prezența slavei lui Dumnezeu. Dumnezeu Însuși atestă natura acestui copil ca Mesia.
(6) Marturia a doi sfinţi evlavioşi, Simeon şi Ana. Când copilul este adus în Templu, Simeon și Ana Îl identifică pe copilul Isus ca Mesia.
(7) Mărturia lui Isus Însuși, la vârsta de 12 ani în templu spunând, “Eu trebuie să fiu în casa Tatălui Meu.” El știe că este Dumnezeu în acel moment și că Dumnezeu Tatăl este adevăratul Său Tată.
(8) Mărturia lui Ioan Botezătorul din Luca 3, unde spune: “Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii.” Ioan este reticent să-L boteze pe Domnul Isus, deoarece știe că El este fără păcat… din nou, Ioan afirmă că Domnul Isus este cu adevăratfără Mesia Mântuitorul.
(9) Mărturia lui Dumnezeu la botezul Domnului Isus, “Acesta este Fiul Meu prea iubit în care Îmi găsesc plăcerea.”
(10) Mărturia Duhului Sfânt care se pogoară asupra Lui.
(11) Mărturia arborelui genealogic al Domnului Isus sau a spiţei Lui de neam.
(12) Triumful Domnului Isus asupra lui Satan în ispitirea din capitolul 4. Satana incearca tacticile sale cele mai bune și Domnul Isus zadarniceste fiecare ispită, iese neatins, fără păcat, răspunde la fiecare ispită. Aici avem iarasi o dovada ca Domnul Isus este Mesia.
Isus este Mesia, deoarece Dumnezeu a zis așa, pentru că Duhul Sfânt s-a pogorât peste El, pentru că El l-a biruit pe Satana. El este Mesia deoarece are origine davidica, El vine din linia lui David. Afirmarea cerului, victoria asupra iadului și prerogativelor regale. La toate acestea Luca adaugă lista strămoșilor. Așa cum am spus, a fi din familia lui David nu te face Mesia, dar fara acest lucru nu pot fi Mesia. Este o acreditare de mare importanță.
Cartea neamului Domnului Isus este importantă pentru că dovedește că El nu este doar un Mesia autodeclarat. El nu este un reformator sau un Mântuitor auto-numit. El nu este un salvator al națiunii Israel de sub ocupația romană. El nu este un fel de magician care a atras mulțimile după El Însuși și a dezvoltat o iluzie sau un complex Mesia. El nu este doar un invatator bun, El nu este doar un om mare, el nu este un profet izolat, El nu este un predicator izolat.
Genealogia Domnului Isus merge pana la David și pana la Avraam și pana la Adam și pana la Dumnezeu în cele din urmă. Acesta este punctul culminant al istoriei răscumpărării în Domnul Isus. Istoria rascumpararii începe cu Dumnezeu prin Adam, prin Avraam, prin David, și până la Domnul Isus Însuși. El este punctul culminant al intregii istorii a omenirii de la Dumnezeu, de la Adam, prin Avraam, prin David până la Isus. El este punctul culminant al istoriei umane, precum și al istoriei lui Israel. El este împlinirea planului de răscumpărare al lui Dumnezeu. El este speranța intregii umanitati și întreaga umanitate este inseparabil și veșnic conectata la El. Soarta tuturor celor care trăiesc sau au trait vreodata sau vor trai vreodata este legată de Isus.
Deci ce face Luca este să aducă toate aceste dovezi ale mesianităţii Domnului Isus. Sunt dovezi de necontestat. El este într-adevăr Mesia cel promis. Genealogia lui arată că El are dreptul la tronul de domnie pentru că El vine prin linia regală care merge înapoi la David. Descendența Domnului Isus vine prin linia lui David… de la Adam până la Avraam până la David până la Domnul Isus. Acest lucru este extrem de important.
ARHIVELE BIBLICE NU GREȘESC. COMPARAȚII ÎNTRE ARHIVELE DIN MATEI ȘI LUCA
Evanghelistul Matei oferă şi el o genealogie în capitolul 1 din Evanghelia lui. Există două genealogii, care nu ar trebui să ne șocheze prea mult, pentru că au fost doi părinți implicați.
Matei 1 și Luca 3. Matei începe cu arborele genealogic al Domnului Isus, urmat de nașterea Lui şi tot ce a urmat. Luca pune genealogia în al treilea capitol, deoarece genealogia este parte din secțiunea dovezilor mesianităţii Domnului Isus. Luca crede că spiţa neamului Domnului Isus se potriveşte bine între botez și ispitire ca un element ale dovezilor mesianităţii Domnului Isus.
Sensuri diferite. Matei începe genealogia Domnului Isus cu Avraam și vine până la Domnul Isus. Deci Matei merge de la trecut la prezent. Luca începe cu Domnul Isus și sfarșește cuAdam și Dumneyeu. Deci Luca merge de la prezent la trecut. Cele două genealogii sunt în sens invers. Luca începe cu bunicul lui Isus și merge tot drumul înapoi până la Adam și Dumnezeu. Matei începe cu Avraam și vine până în prezent. Prin urmare, genealogia lui Luca este mai dramatică decât a lui Matei, pentru că așa pe măsură ce citeşti te întrebi până unde va merge și când se va termina.
Destinatari diferiti. Matei merge înapoi până la Avraam pentru că Matei este scris în primul rând pentru evrei. Iudaismul începe cu Avraam, el este tatăl națiunii lui Israel. Ca să dovedească mesianitatea Domnului Isus în faţa evreilor nu avea de făcut decât să dovedească că Domnul Isus este fiu al lui Avraam prin David. Luca are o abordare mai universală și vrea să arate modul în care Mesia se leagă de întreaga umanitate. Luca merge înapoi prin David, Avraam, Adam și în cele din urmă Dumnezeu. Această abordare universală dovedeşte că Mesia este pentru toată omenirea.
Lungimi diferite. Genealogia lui Matei are 42 de nume, trei liste de câte 14 nume. Genealogia lui Luca are 77 de nume, 11 liste de câte 7 nume. Şi Matei şi Luca oferă un mod sistematic pentru o uşoară memorare, unul 3 ori 14, altul 11 ori 7. Lista lui Luca este mai lungă decât a lui Matei pentru că el merge în trecut dincolo de Avraam până la Adam.
Nu sunt trecute toate numele. Şi o listă şi alta nu dau toate numele. Când evangheliștii spun cutare a născut pe cutare, cutare a născut pe cutare, aceasta nu înseamnă întotdeauna tatăl-fiu, ar putea fi tată, nepot, sau strănepot. Nu toate numele sunt acolo. Știm acest lucru prin compararea unora dintre înregistrările genealogice din Geneza. Câtă vreme spiţa neamului lui Mesia trece prin David şi Abraam, autorul a considerat ca nu este nici o problemă să sară peste câteva nume.
Listele sunt identice până la un punct, diferite după aceea. De la Avraam la David listele sunt identice, aceeași strămoși. De la David înainte listele diferă. Genealogia din Matei merge înapoi la David prin Solomon, iar genealogia din Luca înregistrează strămoşii Domnului Isus înapoi la David prin Natan. Iată versetul 31: “fiul lui Natan, fiul lui David.” Natan a fost un fiu al lui David, născut din Bat-Șua, fata lui Amiel, iar Solomon a fost fiul lui David născut din Bat-șeba fata lui Eliam. Deci, avem două linii diferite.
Matei redă genealogia pe linie paternă, iar Luca pe linie maternal. Avem două genealogii. Doi bunici, doi fii ai lui David cu nume diferite, pentru că avem două genealogii. Nu trebuie să fim uimiţi de lucrul acesta. Toti avem două genealogii de genul asta. Una pe linie maternă și una pe linie paternă. În Matei avem genealogia lui Iosif, prin tatăl său Iacov înapoi la David prin Solomon. În Luca avem genealogia Mariei, prin tatăl ei, Eli. Domnul Isus, ca toată lumea, a avut doi bunici: un bunic patern prin tatăl său pe nume Iacov, şi un bunic, prin mama sa pe nume Eli. Genealogia din Matei este genealogia Domnului Isus prin Iosif, iar genealogia din Luca este genealogia Domnului Isus prin Maria.
ARHIVELE BIBLICE DOVEDESC DREPTUL DOMNULUI ISUS LA TRONUL LUI DAVID ATÂT PRIN IOSIF CÂT ȘI PRIN MARIA
Pentru a dovedi apartenenţa la familia lui David, tot ce trebuie să faci este să mergi înapoi la David pentru a dovedi sânge regal. Matei știe că aces lucru este absolut important, deoarece oricine care a urcat pe tron a obținut dreptul legal la tron prin intermediul tatălui său. Chiar dacă era un fiu adoptat, dreptul la domnie era tot prin tată. Domnul Isus putea primi dreptul de a domni prin intermediul tatălui său.
De aceea a fost important pentru Matei să dovedească că Domnul Isus a venit din David prin Solomon. Deși Domnul Isus nu era fiul natural al lui Iosif, El a primit dreptul legal la scaunul de domnie al lui David prin tatăl său adoptiv, Iosif. Iosif era considerat tatăl Domnului Isus, chiar dacă Domnul Isus nu a fost fiul lui natural. Pentru că era fiul Mariei, soţia lui Iosif, el a devenit tatăl legal al Domnului Isus. Prin urmare, dreptul legal la tronul de domnie al lui David a fost moştenit prin Iosif.
Dar cineva ar putea să susțină că Mesia trebuie să fie fiul lui David, să fie de sânge albastru, nu prin adopţie, ci prin naştere. Or Domnul Isus nu era fiul natural, biologic al lui Iosif, era fiul natural al Mariei. De aceea Duhul Sfânt ne-a dat genealogia Mariei, pentru a dovedi că Domnul Isus are nu numai dreptul legal de a domni prin intermediul tatălui său, dar el are sângele lui David în vene din pricina mamei sale. Deci, atât prin tată cât și prin mamă, El este un fiu al lui David. El poate fi rege din punct de vedere legal prin Iosif. El poate fi rege din punct de vedere natural prin Maria. Acreditările sunt clare, ele sunt detaliate și sunt de necontestat.
Acum, acest lucru se potrivește cu abordarea lui Luca pentru că atunci când studiezi Evanghelia lui Luca, ești uimit că Iosif este menționat doar în 1:27 şi 2:4. Iosif nu apare pe scenă, nu spune nimic, este menționat doar în treacăt. Luca se concentrează la Maria. Dar în Matei, îngerul vine la Iosif, Iosif are visele, Iosif acţionează, Iosif este personaj principal. În Luca, îngerul vorbește cu Maria, Maria vine la Elisabeta, Maria naşte un copil, Maria Îl laudă pe Dumnezeu. În Luca Maria este personaj principal în întreaga experienţă a Nașterii Domnului. Prin urmare, este clar că intenţia lui Luca este să o aducă pe Maria în dovezile mesianităţii Domnului Isus. Această genealogie este genealogia Mariei, deoarece Mesia S-a născut strict din Maria, mama Lui, omenește vorbind, şi din Duhul Sfânt.
Pentru Matei, problema este de a lua linia lui Isus prin Iosif deoarece evreii erau foarte pretenţioşi în privinţa Legii și a trebuit ca Matei să dovedească că Domnul Isus are drept la tronul de domnie al lui David prin tatăl său Iosif. Așa cum am spus, Iosif a fost căsătorit cu Maria, şi prin lege a fost considerat tatăl legal al Domnului Isus.
Pentru Luca, preocuparea sa a fost de a sublinia faptul că Isus a fost de fapt, cu adevărat și omenește numai fiul Mariei, și astfel el urmărește linia genealogică prin Maria înapoi la David, inapoi la Avraam, la Adam si inapoi la Dumnezeu.
ARHIVELE BIBLICE DOVEDESC CA SI FEMEILESUNT IMPORTANTE ÎN OCHII LUI DUMNEZEU
Înregistrările genealogice s-au facut prin trecerea numelor bărbaţilor. Matei oferă genealogia pentru evrei. Dar știţi ce face Matei într-adevăr uimitor? El pune patru femei în genealogia lui! Dacă Matei a scris genealogia pentru evrei, de ce a pus patru femei acolo? Răspunsul vine când vedem ce femei a pus în listă. A ales patru femei păcătoase: Tamar, Rahav, Ruth şi Bat-șeba. Dintre toate femeile care ar fi putut fi puse în genealogie, Matei le-a ales pe cele patru. Cred că Matei zâmbea când Duhul Sfânt îi spunea ce să scrie. De ce face asta?
El face asta pentru a demonstra că în mijlocul Legii este har. Matei le prezintă evreilor iubitori de Lege realitatea harului divin: iată că patru femei cu păcatele lor sunt în linia lui Mesia.
Dar în genealogia lui Luca nu există nume de femei!. Nu există femei care figurează în întreaga listă de 77 de nume, deoarece listele genealogice erau liste cu nume de bărbaţi. Chiar daca este genealogia Mariei, nici o femeie nu este menționată, nici măcar Maria nu este menționată.
Faptul că Maria nu este menționată în Luca 3 îi bulversează pe unii. Ei spun, “Este aceasta genealogia Mariei? Ea nu este menționată.” Nu numai Maria nu este menționată, dar nu există nici o femeie în această genealogie! Luca ia forma clasică a înregistrărilor genealogice în care intră numai nume de bărbaţi. Dar cum să faci un arbore genealogic atunci când nu a existat un tată? Deci, Luca trebuie să găsească o modalitate de a face un arbore genealogic în care nu o menționează pe Maria, ci doar bărbaţi, astfel încât în primul rând este pus bunicul Domnului Isus de pe partea mamei şi anume tatăl Mariei, Eli, și apoi tot drumul înapoi prin Natan. Luca ia forma clasică de înregistrare genealogică.
Luca nu repetă genealogia lui Iosif pentru că nu ar fi avut nici un rost. Luca nu spune istoria naşterii Domnului Isus din perspectiva lui Iosif. Luca spune clar povestea din perspectiva Mariei și ne dă genealogia Mariei.
ARHIVELE BIBLICE SUNT IMPORTANTE PENTRU A ÎNCHIDE GURA CELOR NEȘTIUTORI ȘI PROȘTI
Au fost tot felul de oameni care au dorit să-L discrediteze pe Domnul Isus. Fariseii, Saducheii, marii preoți, toată lumea… Ar fi facut orice pentru a-L discredita pe Domnul Isus ca Mesia. Pentru că nu L-au putut discredita, în cele din urmă L-au ucis. Ar fi făcut orice ca să-L discrediteze pe Domnul Isus. Puteți fi sigur de un lucru. N-ar fi fost greu să meargă câţiva kilometric mai la sud de Ierusalim, în Betleem, să ia arhivele cu spiţele de neam şi să dovedească că Domnul Isus nu este din casa lui David, nu are sânge regal. Acesta ar fi fost unul din primele lucruri pe care le-ar fi făcut ca să-L discrediteze pe Mesia, cu toate minunile Lui, cu toată învățătura lui, cu toate predicile Lui… Ne pare rău, oameni buni, El nu vine din linia lui David. Este un impostor. Asta e tot ce-ar fi fost nevoie.
Dar niciodată, niciodată, nu vei găsi în Noul Testament pe cineva care să facă afirmația că Isus nu a venit din casa lui David… niciodată. Arhivele au indicat că El a fost, de fapt, așa cum a pretins a fi un Fiu al lui David, acesta era adevărul. Desigur, în toate încercările lor de a-L discredita și a scăpa de El, ei s-ar fi uitat în arhive și sunt sigur că așa au făcut, și au verificat că El într-adevăr cobora din David prin tatăl Său, Iosif, tatăl său legal și, venea din David prin mama lui, Maria, mama lui umană adevărată.
Poate că au spus… “Ei bine, știi, acei creştini pretind El s-a născut din fecioară. Deci, nefiind fiul lui Iosif, aceasta îl descalifică de la tron. Să o verificăm pe Maria.” Ei bine, Maria a fost din casa lui David, de asemenea. De fapt, în Matei 21:9 în ziua pe care o numim Duminica Floriilor, Domnul Isus a venit în orașul Ierusalim și întreaga mulțimile Îl urmau strigând, “Osana, Fiul lui David.” Fără discuţie, indubitabil: prin Tatăl Său avea dreptul legal la tron, iar prin mama Lui avea dreptul natural la tron.
CHEIA ÎNȚELEGERII ARHIVEI DIN EVANGHELIA DUPA LUCA ESTE INTRODUCEREA
Versetul 23: “Isus avea aproape 30 de ani când a început să înveţe pe norod şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli.”
Introducerea este foarte importantă şi foarte interesantă. Domnul Isus Și-a început lucrarea la vârsta de 30 de ani. A trăit în obscuritate în orașul Nazaret cu familia sa, a lucrat împreună cu tatăl său. A avut doar o apariție publică la vârsta de 12 ani, la Paște, când a plecat de la părinții săi. Ei au trebuit să se întoarcă și să-L găsească în Templu unde vorbea cu învăţătorii Legii. Atunci a declarat că Dumnezeu este Tatăl Său, era prima indicaţie că El era Fiul lui Dumnezeu. În afară de acest fapt, Domnul Isus a petrecut 30 ani în obscuritate și nu a avut o lucrare publică.
Slujirea sa publică a fost lansată la botezul Său. Versetele 21 și 22 vorbesc despre botezul Său, iar versetul 23 vorbește despre vârsta la care Şi-a început lucrarea. De altfel, în Fapte 1:22 și Fapte 10:37, ni se spune că Domnul Isus Şi-a început lucrarea la botezul Său. Deci, până la botezul Său, la vârsta de 30, el nu a avut o lucrare publică.
De ce la vârsta de 30 de ani? Pentru că la evrei aceasta era vârsta maturităţii, când un bărbat era recunoscut vrednic de o poziție de autoritate. De exemplu, atunci când profetul Ezechiel a intrat în slujba lui profetică, se spune că a fost de 30 de ani. Când patriarhul Iosif a intrat în stăpânirea Egiptului, în conformitate cu Geneza 41, se spune că Iosif era de 30 de ani. Când impăratul David a urcat pe tronul lui Israel, în conformitate cu 2 Samuel 5, se spune că a fost de 30 de ani și a domnit timp de 40 de ani. În conformitate cu Numeri 4, când un preot intra în preoție trebuia să fie de 30 de ani.
Deci, vârsta de 30 de ani era o vârstă comună în mintea unui evreu pentru un profet, un preot, un conducător și pentru un rege, și anume regele David. Nu este aceasta o paralelă interesantă? David însuși a fost de 30 de ani atunci când a intrat în domnie. Deci, Domnul Isus a așteptat până când a împlinit vârsta maturităţii. Cu siguranță, El ar fi fost capabil, la vârsta de 18 ani, sau 19 sau 20 de a se angaja în lucrarea Sa, dar El a așteptat până o vârstă adecvată pe care oamenii o vor recunoaște ca o vârstă adecvată, la vârsta de 30 de ani. Atunci Și-a început lucrarea Sa.
Înainte de a intra în această lucrare, Luca ne dă această genealogie, ca parte a dovezilor mesianităţii Sale. Cartea neamului său sau genealogia Sa începe la versetul 23 cu bunicul Său pe linie maternal Eli, şi se încheie la versetul 38 cu Dumnezeu.
În versetul 23 găsim o expresie cheie pentru înţelegerea acestei genealogii: “Şi era, cum se credea, fiul lui Iosif.” Cu alte cuvinte se presupunea că El este fiul lui Iosif. Este un alt mod de a spune “El nu este fiul lui Iosif, lumea crede despre El că este fiul lui Iosif, dar El era fiul Mariei.” A scrie, era fiul Mariei nu era potrivit pentru o carte a neamului la evrei, aşa că Luca pune expresia: “era, aşa cum se credea, fiul lui Iosif…” De fapt, el este cu adevărat doar omenește fiul Mariei. Aceasta expresie este încă o afirmare a nașterii Lui din fecioară.
Luca deja scrisese despre concepția din fecioară în capitolul 1, când Maria a fost înştiinţată de înger. Dar cei mai mulți oameni nu știu asta, adică, cei mai mulți oameni credeau că Isus era fiul lui Iosif. Ei știau că Maria și Iosif au fost soț și soție, și au existat alți copii în familie și de 30 de ani a trăit în Nazaret și nu a avut nici o lucrare publică. Au crezut despre El că era un fiu al lui Iosif, ca și ceilalți copii din familie.
Aceasta era o presupunere rezonabilă. Nimeni nu se mai născuse din fecioară, nu? Era normal să se presupună că Domnul Isus era fiul unui tată natural şi al unei mame, că era născut în mod normal, și asta este presupunerea normală. Ei nu știau despre un Duh Sfânt, despre zămislirea de la Duhul Sfânt fără un tată uman. Presupuneau aşadar că Domnul Isus era fiul lui Iosif. Era o presupunere greșită, incorectă. El a fost de fapt numai Fiul Mariei omenește vorbind.
Cum va scrie Luca genealogia Mariei fără a include numele ei? Ei bine, el o face într-un mod minunat. El spune: se presupunea despre Isus că este fiul lui Iosif, “era, cum se credea, fiul lui Iosif.”
Luca vrea să contracareze presupunerea eronată că genealogia lui Isus trece prin numai tatăl său. El vrea ca noi să știm că trece şi prin mama Sa. Dar, așa cum am menționat mai devreme, în arhivele obişnuite femeile nu erau numite. Nu o trece pe Maria, dar spune că Domnul Isus “era, aşa cum se credea, fiul lui Iosif” şi apoi Luca începe genealogia cu tatăl Mariei, Eli. Eli era în mod evident tatăl Mariei, de vreme ce ştim din Matei 1 că tatăl lui Iosif era Iacov.
Aşadar, aici avem linia maternă care ajunge la Regele David prin fiul lui David Natan, în vreme ce genealogia din Matei, linia partenă, ajunge la regele David prin fiul lui David, Solomon.
Aş vrea să vă sugerez un alt mod în care acest verset ar putea să fie citit. Limba greacă ne oferă această libertate. Versetul spune: “Isus, cel despre care se credea (sau se presupunea) că este fiul lui Iosif, avea aproape 30 de ani când a început să înveţe pe norod, şi era fiul lui Eli…” Acesta este modul în care s-ar citi versetul. Luca nu putea începe cu numele Mariei, pentru că era inacceptabil pentru o carte a neamului, aşa că începe cu Eli, tatăl Mariei. Genealogia obişnuită trebuia să înceapă cu primul membru masculin și Luca trebuie să decidă cum va face. Aşa că, sub călăuzirea Duhului Sfânt, Luca trece la prima rudă de sânge de sex masculin a Domnului Isus, şi anume bunicul din partea Mariei. Deci, aceasta este genealogia Mariei.
De la Eli la Resa, versetele 24-27, găsim nume pe care nu le întâlneşti nicăieri în Biblie. Nu ştim nimic despre ei. Sunt nume evreiești, dar nu știm nimic despre ei. Strămoși anonimi ai Domnului Isus, oameni simpli.
CAZUL IEHONIA. DUMNEZEU NU-ȘI CALCĂ CUVÂNTUL
Este interesant de observant că în lista neamului din Matei există un om cu numele Iehonia. Iehonia a fost blestemat și blestemul pe Iehonia este în Ieremia 22:24-30 și spune, “Niciunul din urmaşii lui nu va izbuti să şadă pe scaunul de domnie al lui David şi să domnească peste Iuda.”
Este foarte interesant, pentru că acest Iehonia blestemat să nu aibă urmași la domnie este pe linia lui Iosif. Nu e uimitor? Nici un fiu al lui Iehonia nu a stat vreodată pe scaunul de domnie. Conform acestui blestem, dacă Domnul Isus era fiul natural al lui Iosif, El nu avea drept la tron, pentru că ar fi fost urmaș și al lui Iehonia cel blestemat. Dar el nu a fost fiu natural al lui Iosif. Deci, blestemul a rămas intact. Pe Domnul Isus blestemul acesta nu l-a atins!
CAZUL ZOROBABIL ŞI SALATIEL. DUMNEZEU ESTE STĂPÂNUL ISTORIEI
Versetul 27 are două nume cunoscute, Zorobabel și Salatiel sau Şealtiel. Zorobabel și Șealtiel au fost doi lideri evrei de după robia babiloniană. Când studiezi întoarcerea lui Israel găsești numele Zorobabel și numele Șealtiel sau Salatiel, tatăl său. Întrebarea este, cum se face că Zorobabel și Șealtiel apar în genealogia Mariei, și sunt, de asemenea, şi în cartea neamului lui Iosif? Amintiți-vă, genealogia Mariei trece prin Natan, iar genealogia lui Iosif trece prin Solomon. Cum pot fi Zorobabel și Șealtiel în ambele genealogii?
Există mai multe posibilități. Unii spun că, fiind nume comune, au existat un tată și un fiu pe nume Salatiel și Zorobabel în linia Mariei, și au fost un Salatiel și Zorobabel tată şi fiu în linia lui Iosif. Este o posibilitate, chiar dacă, cred că sunt puţine şanse să fie aşa.
O altă posibilitate, probabil cu mai multe şanse de probabilitate, este un articol din legea Vechiului Testament care făcea posibil căsătoria în cazul în care o soție murea fără copii şi era luată de nevastă de o rudă a soţului ei mort. Dumnezeu a dat o lege în Deuteronom 25 prin care, dacă un om moare şi lasă în urmă o soţie văduvă şi fără copii, o rudă se poate căsători cu văduva și să aibă urmaşi. Desigur, în mod evident, ea trebuia să fie văduvă şi el trebuia să fie necăsătorit, altfel nu putea lua o altă nevastă. Deci, probabil, cea mai bună explicație este că la un moment dat Salatiel și Zorobabel au fost implicaţi într-o căsătorie de acest tip şi în acest fel cele două linii genealogice (prin Natan şi prin Solomon) s-au încrucişat. E o explicație foarte rezonabilă.
Alții au sugerat că undeva a avut loc o înfiere şi în acest fel cele două linii genealogice s-au încrucişat. Nici o problemă, când vom ajunge în cer și vom afla cum s-a întâmplat să Zorobabel şi Şealtiel sunt pe ambele liste.
Mai există o altă notă interesantă aici în versetul 27. Salatiel sau Şealtiel este numele tatăllui lui Zorobabel. Dar într-un singur loc, 1 Cronici 3:17-19, se spune că tatăl lui Zorobabel este Pedaia, iar Pedaia era fratele lui Salatiel, deci Pedaia era unchiul după tată al lui Zorobabel. Ei bine, poate că aici avem încă o dovadă că Zorobabel era fiul natural al unuia dintre cei doi fraţi, dar era înfiat de celălalt frate, conform legii leviratului.
Apoi, există un alt nume, Neri, la sfârșitul versetului 27, tatăl lui Salatiel, adică bunicul lui Zorobabel. Dar în Matei ni se spune că Iehonia era tatăl lui Salatiel. Din nou, cel mai bun răspuns aici este, probabil, o adopție. Nu știm toate lucrurile, deoarece Biblia nu ne dă socoteală de aceste lucruri. Dar este foarte posibil ca Salatiel să fi fost fiul biologic al lui Neri (cum scrie Luca) și a fost infiat de Iehonia (cum scrie Matei) pentru că Iehonia știa de blestemul conform căruia nu va avea urmaşi care să fie pe tron. Maria vine prin linia genealogică neblestemată, prin Neri, nu prin partea lui Iehonia cel blestemat.
Trecând prin toate aceste nume, genealogia Mariei ajunge la David prin Natan, un fiu al lui David din Bat-Şua. Nici unul dintre aceste nume, cu excepția lui Salatiel și Zorobabel, nu apar în genealogia lui Iosif din Evanghelia după Matei. Deci, acesta e singurul loc în care cele două linii se încrucişează. Sunt două linii distincte pînă la David; odată ce au ajuns la David în versetul 31, numele devin comune în ambele genealogii de la David până la Avraam. Desigur, genealogia lui Matei se oprește la Avraam, dar genealogia din Luca continua până la Adam şi apoi la Dumnezeu.
DOMNUL ISUS ESTE FIUL LUI DAVID, AVRAAM, ADAM ŞI DUMNEZEU
De ce toate astea? Sunt dovezi arhivistice ale mesianităţii Domnului Isus. Vreau să iau doar patru lucruri despre persoana Domnului Isus.
(1) Domnul Isus este fiul lui David. El are dreptul la tron, El va aduce slava promisă împărăţiei lui David. Fiul lui David, Regele a promis, care va inaugura în slavă toate promisiunile lui David.
(2) Domnul Isus este fiul lui Avraam. El este sămânța promisă. Când Dumnezeu a făcut o promisiune lui Avraam a fost cu privire la o sămânță, Galateni 3:16 spune: “Acum, făgăduinţele au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui. Nu zice şi seminţelor (ca şi cum ar fi vorba de mai multe) ci ca şi cum ar fi vorba numai de una, şi seminţei tale, adică Hristos.”
(3) Domnul Isus este fiul lui Adam. El este ca noi, ispitit, tulburat, a ştiut ce este suferința, persecuţia, ura, insulta și moartea. El este un Fiu al lui Adam care a venit tot drumul până la groapă. Şi totuşi n-a fost ca Adam, El nu a coborît în neascultare, El a coborât în ascultare. Dar El este fiu al lui Adam. El este om în totalitate, dar ferm ancorat în cer ca Fiul lui Dumnezeu. El este, de asemenea, pe deplin ancorat pe pământ ca Fiu al Omului. Dumnezeu în dumnezeirea Lui, Omul în umanitatea Lui.
(4) Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu. Genealogia Sa merge până la Dumnezeu. Adam a fost un fiu al lui Dumnezeu prin creație. Când Adam a fost creat el a purtat pe deplin chipul lui Dumnezeu. El a purtat chipul lui Dumnezeu nealterat, neatins, nepoluat, necorupt până când a căzut în păcat. Când Adam a păcătuit, imaginea originală a lui Dumnezeu a fost spulberată, a fost ruptă și nimeni nu a fost vreodată în lume un adevărat fiu al lui Dumnezeu așa cum Adam a fost, cu excepția lui Isus. Toată lumea din descendenții lui Adam a fost pătaţi cu păcatul lui Adam și asemănarea lui cu Dumnezeu a fost coruptă. Dar Domnul Isus a venit în lume, El ca om a fost ceea ce a fost o dată pe Adam, fără păcat om, desăvârșit care poartă absolut perfect chipul lui Dumnezeu. El a fost cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, adevăratul Fiul lui Dumnezeu care a venit vreodată în lume, de la Adam. Și mai mult decât adevărat Fiul lui Dumnezeu omenește, El este adevărat Fiul lui Dumnezeu divin.
Arhivele dovedesc mesianitatea Domnului Isus.
Tu crezi? Ce dovezi îţi mai trebuie?
Tată, Îți mulțumim pentru înțelegerea pe care o primim prin această genealogie. Tu, Doamne, ai orchestrat în mod providential, suveran, toată istoria umană, şi ai adus rezultatul precis pe care l-ai dorit. Îți mulțumim că totul a început cu Tine, prin Adam, prin David, și apoi prin Solomon și Natan, prin Iacov și prin Eli și Maria, Iosif și Domnul Isus. Tu ai adus nu doar pe cel care va aduce Regatul lui Israel și făgăduințele legământului dat lui Avraam, dar cel care ar fi Mântuitorul întregii omeniri. Îţi mulțumim pentru acest mare adevăr. Isus Hristos, speranța veacurilor, punctul culminant al întregii istorii răscumpărării, Mântuitorul păcătoșilor. Toţi cei care au viață o au datorită Lui. Cei care sunt în iad sunt în iad, pentru că au respins mântuirea oferită de El. Tată, fie aceasta ziua în care mulți să-L primească pe Domnul Isus Hristos ca Mesia și Mântuitor și să primească iertarea păcatelor și nădejdea cerului. Ne rugăm în numele Lui. Amin.