cocirteu

Aș putea desconsidera numele Domnului?

Șovăiala de a trata cuvintele noastre ca ceva care ne leagă, adică lipsa de disponibilitate de a ne considera implicați prin ceea ce tocmai am spus, reprezintă un simptom al păcatului. De ce sunt atât de des încălcate jurămintele de căsătorie, contractele dintre angajator și angajat și promisiunile obișnuite-de a face aceasta, de a te ocupa de aceea, de a fi aici, de a merge acolo?

De ce e viața noastră plină de promisiuni pe care, fie din răutate, fie din lipsă de organizare, din egoism sau din totală indiferență, nu am reușit să le ținem? De ce îi dezamăgim atât de des pe cei ce s-au încrezut în ceea ce am spus? Din cauza indisponibilității noastre păcătoase de a ne lua cuvântul în serios.

Cu toate acestea, Biblia tratează promisiunea foarte serios. Dumnezeu pretinde credincioșie deplină în ce privește jurămintele noastre. De ce? În parte, din cauză că a fi vrednic de încredere e parte a chipului Său, pe care El vrea să îl vadă în noi. În parte, din căuză că, fără aceasta, societatea s-ar dezintegra.

În raportarea noastră la Dumnezeu ne este interzisă orice utilizare sau implicare a Numelui Său în ceva fără conținut, într-o manieră frivolă sau nesinceră.

Primul lucru e ireverența, vorbirea sau gândirea despre Dumnezeu într-un mod care să-L insulte sau care să nu ia în serios înțelepciunea și bunătatea Lui. Iov a adus jertfe pentru copiii lui, cât timp au fost în viață, de teamă ca nu cumva ei să-L fi „blestemat pe Dumnezeu în inimile lor” (Iov 1:5).

Al doilea lucru îl reprezintă limbajul urât, folosirea Numelui lui Dumnezeu în înjurături, ca expresie a sentimentelor profane ale oamenilor. Profanările de fiecare zi, ca o explozie de mânie, sunt rostiri în afara cadrului bine conturat al închinării și exercitării credinței.

Al treilea lucru, în care putem fi iresponsabili, e ținerea promisiunii. Dacă L-am invocat pe Dumnezeu pe Nume cu scopul de a da credibilitate cuvintelor noastre, e o ireverență să le încălcăm apoi.

De aceea, omul evlavios va fi foarte atent când va face promisiuni, dar le va ține cu conștiinciozitate odată ce au fost făcute, știind că iresponsabilitatea și lipsa de încredere în această privință reprezintă un păcat.

Pastor Ioan Cocîrțeu