Barfa si flatarea sunt doua pacate ce tin Biserica locala in suferinta cronica, desi par a fi inofensive si insesizabile. Barfa inseamna sa spui pe la spate despre o persoana ceea ce nu i-ai fi spus niciodata in fata. Flatarea inseamna sa-i spui in fata unei persoane ceea ce nu i-ai fi spus niciodata pe la spate.Dan Phillips are niste cuvinte intelepte cu care ar trebui sa fie echipat fiecare credincios si pentru a le folosi ori de cate ori barfa apare la orizont:
- “De ce imi spui lucrul acesta?” O astfel de intrebare este in ea insasi atat de patrunzatoare incat poate taia din fasa elanul barfitorului.
- “Care este diferenta dintre ceea ce imi spui tu si barfa?”
- “Cum ne va ajuta gandul pe care mi-l spui, critica, plangerea, informatia aceasta sa il iubim mai mult pe Dumnezeu si tu si eu, sa ne iubim fratii mai mult si cum ne va strange mai mult ca Biserica in dragostea lui Cristos?” Nu este oare acesta scopul pe care fiecare dintre noi il are? Nu necesita oare supravegherea reciproca atenta un efort din partea fiecarui membru (Efeseni 4:16)? Nu este vegherea asupra celuilalt o slujire in sine ce revine fiecarui credincios constiincios si responsabil?
- “Acum ca mi-ai spus aceste lucruri, ce te-ai hotarat sa faci in legatura cu ele?” Daca persoana care barfeste iti va raspunde la aceasta intrebare cu “Sa ma rog”, un raspuns bun si inspirat ar fi “Atunci ce ce nu ai facut acest lucru de la inceput?”
- “Acum ca mi-ai spus aceste lucruri m-ai obligat din punct de vedere moral sa ma asigur ca vei vorbi cu _____ despre ele. De cat timp crezi ca ai nevoie, ca sa stiu cand lucrul acesta devine pacat si va trebui sa-l confrunt in tine?” Una din realizarile produse de aceasta intrebare este ca vei fi sters de pe lista persoanelor preferate cu care barfitorul isi impartaseste informatiile.
- Barfa tine de fervoarea noastra morala intunecata ce ne face sa cautam cu aviditate implinirea proprie scormonind in treburile altuia.
- Barfa ne face sa ne simtim importanti si necesari in timp ce ne exprimam judecatile nesolicitate.
- Barfa ne face sa ne simtim acceptati si bagati in seama pentru ca tocmai am livrat senzationalul.
- Barfa ne face sa ne simtim puternici cand taiem elanul cuiva si-l punem la pamant, in special cand e vorba de cineva pe care suntem gelosi si invidiosi.
- Barfa ne face sa ne simtim drepti, chiar responsabili in a pronunta sentinta de vinovatie a altuia.
- Barfa se simte bine in multe ipostaze. Dar ea provine din carne/fire, nu din Duhul.
- . . . Barfa este un pacat rar disciplinat, dar adesea mai distructiv pe plan social decat pacatele senzualului.
- Barfa lasa in urma ei o urma o amprenata devastatoare oriunde si oricand se manifesta – prin vorba, e-mail, blogosfera, You Tube sau alte medii.
- Barfa erodeaza increderea si distruge moralul.
- Barfa creaza un mediu social imbibat de suspiciune, in care fiecare trebuie sa se intrebe ce s-ar poate spune pe la spate si daca aparentele unei prietenii sunt cu adevarat sincere.
- Barfa ruineaza reputatii castigate cu greu, prin armele omului las, insa versat si eficient in distorsionarea adevarului si a realitatii prezentate.
- Barfa manipuleaza oamenii facandu-i sa devina partinitori, cand nu se impune o astfel de actiune si nici nu este benefica.
- Barfa dezlantuie transferul puterii psihologice a intunericului, atingand in mod violent viata barfitorului, a celui ce recepteaza barfa si a celui despre care este barfa.
- Barfa e perversa, face ca Trupul lui Cristos sa arate ca trupul lui Anticrist – distrugatori nu vindecatori.
- Barfa iti epuizeaza energiile pe care le-ai putea indrepta in mod pozitiv spre a-L marturisi pe Cristos.
- Barfa Il lasa pe Cristos Domnul fara Biserica pe care o merita.
- Barfa expune ostilitatea din inimile noastre si discrediteaza Evanghelia in ochii lumii. Apoi ne miram de ce nu sunt mai multi convertiti si de ce “pamantul e atat de arid”.
de Ovidiu Petric