La înmormântarea unui credincios, care „a trăit cum a trăit”, pastorul Liviu Olah și-a început predica cu o afirmație șocantă:”Nu pot să zic nimic bun despre acest om!” La sfârșitul serviciului de înmormântare cineva i-a spus:”Frate cum ai putut să spui așa ceva? Nu te gândești că ăsta are atâtea neamuri, dacă te bate careva?” Liviu Olah s-a uitat la el și i-a răspuns:”Decât să mă bată Dumnezeu că n-am spus, mai bine să mă bată ăștia că am spus!”
Am meditat mult zilele acestea la un verset dintr-un psalm:
„Oare, tăcînd, faceți voi dreptate? Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor?” (Psalmii 58:1 VDC)
Astăzi, când un prieten mi-a relatat această întâmplare, am înțeles și mai bine că, deși e confortabil să tăcem, e totuși preferabil să vorbim. Sau, poate suntem chiar obligați să vorbim, mai ales datorită statutului nou primit în Cristos. Oare la ce s-a gândit Mardoheu când i-a spus Esterei:
„Cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns să ai statut împărătesc?” (Estera 4:14 NTR)…
Vorba cuiva care se prindea mai greu…”poate de aia?”
Pastor Samy Tuțac