Dimensiunile sociologice ale satisfacției conjugale în România

Trăim în zilele noastre într-o paradigmă socială caracterizată printr-un grad ridicat de fluiditate. De la cariera profesională la petrecerea timpului liber, de la tiparele familiale la relațiile de cartier, de la consumul cultural la tehnologia internă, aproape toate componentele realității sociale s-au schimbat în ultimele decenii. Experiența unei familii nu este izolată de aceste dinamici sau cel puțin de presiunea pe care noile tendințe o pun constant. Cum se pot păstra relațiile funcționale într-o lume în continuă schimbare? Ce posibilități există ca familiile să susțină relații viabile în fața tuturor valurilor schimbării, implicând noi conținuturi, reguli noi și, în multe cazuri, noi valori?

Acest articol își propune să analizeze modul în care interacționează principalii factori legați de viața conjugală și care este impactul lor asupra satisfacției individuale în experiența diadică. În acest scop, am planificat și aplicat un sondaj sociologic la un eșantion național (N = 455 de participanți, limita de eroare 4.7) folosind un chestionar care se axează pe o evaluare a experienței de viață dyadică care a inclus Scala de ajustare dyadică (DAS). Constatarea majoră este că atitudinile sexuale mai liberale și viziunea ridicată a oamenilor asupra importanței banilor sunt cei mai puternici predictori ai unei experiențe diadice de calitate scăzută. Modelele observate ridică, de asemenea, posibilitatea ca percepția pozitivă a modelului parental să poată servi pentru a compensa perioada relativ scurtă de experiență conjugală a unui cuplu.

Puteți citi întreg articolul: Sociological dimensions of marital satisfaction in Romania