O strategie bună constituie o bază solidă pentru o conducere bună. Strategia se ocupă cu pregătirea, planificarea şi înfăptuirea după reguli, ca o tactică de lucru în vederea atingerii unui scop. Pentru că evanghelizarea şi misiunea se desfăşoară pe un teren de luptă spirituală, aceste acţiuni trebuie neapărat să beneficieze de o strategie de luptă creştină. Acest concept are aplicabilitate la toate tipurile şi categoriile de strategii misionare, indiferent de felul şi amploarea lor.
Elementul esenţial în elaborarea oricărei strategii de misiune constă în urmărirea realizării scopului lui Dumnezeu, faţă de care suntem datori şi trebuie să fim doritori a-l împlini. Noi ştim cu toţii că Dumnezeu lucrează după un plan. Orice strategie, indiferent din ce categorie face ea parte sau ce dimensiuni poartă, ea trebuie să fie ancorată, mai înainte de orice, în realizarea obiectivului lui Dumnezeu cu privire la om.
Originea misiunii creştine îşi are începutul în inima lui Dumnezeu. Iniţiativa şi implicarea Sfintei Treimi în misiune, ca mod de recuperare şi restaurare a omului este prima strategie concepută, mai înainte ca ea să se deruleze (Geneza 3: 15). Dumnezeu pe Singurul Său Fiu îl trimite ca misionar printre pământeni, pentru a-Şi recâştiga făptura cea mai importantă, în care fusese investită parte din chipul Lui Însuşi.
Dumnezeu elaborează, în vederea unui astfel de demers, o strategie de misiune divină printre oameni. Plătirea păcatului la el acasă prin Persoana Fiului Său, Isus Hristos, desăvârşeşte lucrarea de salvare din partea lui Dumnezeu. Cel care a venit să împlinească acest plan şi tactică de luptă de izbăvire a omului, este Mesia cel promis. El a urmărit şi urmat, câtă vreme a fost pe pământ, paşii concepuţi de Tatăl punct cu punct. Îl observăm adesea pe Isus, Dumnezeu-Om, cum înaintea unei acţiuni posibile de împlinit, dar pe care n-o abordează în acel moment, spunând: „nu Mi-a venit încă ceasul.” Aceasta, tocmai pentru a scoate în evidenţă strategia de care ţinea seamă, conform planului făcut de Tatăl.
Haideţi să creionăm, în mod lapidar, elementele strategiei divine de salvare a omului, prin misiunea întrupării lui Hristos Domnul, ca om pe pământ: 1 – Mai întâi, Fiul a acceptat viziunea Tatălui Său de a se face asemenea omului; 2 – ca Om, a trăit o viaţă mărturisitoare a caracterului şi puterii Tatălui, fiind mereu supus ascultării; 3 – a produs numai bucurie, prin izbăvirea oferită tuturor, de sub puterea rea a diavolului; 4 – a lucrat la iertarea omului şi a împlinit-o, făcându-se una cu păcatul şi ispăşindu-l prin moartea Sa; 5 – a iniţiat Biserica, ca martoră veşnică a biruinţei Sale, prin înviere, cu menirea de a-I oglindi caracterul şi a acţiona în acelaşi mod. Pentru aceasta Biserica este numită Trupul lui Hristos; 6 –Domnul Isus Hristos, prin biruinţa Sa asupra păcatului şi a morţii, a căpătat un drept tare frumos în favoarea omului. Acela de a cere Tatălui ca şi noi să fim cu El în veşnicie. 7 – Aspectul nou al judecăţii finale este că: „Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului…” (Ioan 5: 22), ne destăinuie Domnul. Ştiţi de ce? Pentru ca nimeni să nu se poată dezvinovăţi în faţa Celui care a trăit pe pământ ca om, a cunoscut durerea şi suferinţa şi a lucrat împlinind în aceste limite umane întreaga voie a lui Dumnezeu. El nu a venit printre oameni ca să-i condamne, ci doar să îndrepte. „Du-te, dar să nu mai păcătuieşti!” este mesajul iertării Sale. De aceea, Hristos Domnul obţine dreptul de a judeca pământul.
Iată doar câteva din punctele de strategie divină, realizate de Fiul lui Dumnezeu, prin misiunea Sa împlinită.
Obiectivul urmărit al lui Dumnezeu în derularea acestei strategii de salvare, urmată în detaliu de Domnul Isus Hristos, are o motivaţie triplă:
(1). Revelarea de Sine. Dumnezeu S-a descoperit omului prin Persoana, Învăţătura şi Viaţa Fiului Său. Edificatoare în acest sens sunt cuvintele rostite de însuşi Hristos Domnul: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl” (Ioan 14: 9b). Astfel S-a făcut El cunoscut unora, ca prin ei apoi să se făcă descoperită voia Sa şi altora.
(2). Realizarea completă a planului de salvare. Această lucrare a fost săvârşită în mod complet prin jertfa Fiului Său, ca posibilitate a recuperării spirituale a tuturor oamenilor, din toate timpurile. Plină de claritate este precizarea făcută de Mântuitorul nostru, prin cuvintele: „Voia Tatălui Meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţă veşnică;…”(Ioan 6: 40a)
(3). Glorificarea Sfintei Treimi. Proslăvitrea Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt, se realizează deplin în om, prin întreaga lucrare de mântuire. În Evanghelia după Ioan, la capitolul 14 cu versetul 26 este menţionată Sfânta Treime în acţiunea Sa de salvare a omului, astfel: „…Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.” Aceste cuvinte ale Domnului, care au fost rostite joi seara din Săptămâna Patimilor Sale, conţin trei expresii formulate la viitor, deoarece în acel ceas ele purtau un caracter profetic. Acum însă, acestea au o valabilitate a unui prezent continuu, pentru oricine care doreşte să beneficieze de harul mântuitor al lui Dumnezeu.
Acest triplu scop dorit a se realiza prin misiunea creştină s-a putut observa sub diverse forme, încă din Vechiul Testament. În Noul Legământ, Trilogia împlinirii scopului lui Dumnezeu se repetă de fiecare dată, prin lucrarea oricărui vestitor al mântuirii: pastor, evanghelist, misionar şi chiar a celui ce depune o mărturie personală, ca urmaş fidel al Domnului. Oamenii aud cum este şi ce simte Dumnezeu faţă de fiecare fiinţă umană. Află despre împlinirea desăvârşită a salvării prin credinţă în Jertfa înlocuitoarea a Domnului Isus, şi despre o iertare veşnică. Se glorifică astfel în permanenţă lucărea divină, văzută neîncetat prin schimbarea realizată în vieţile oamenilor.
Fiecare creştin poate avea parte de cinstea de a fi conlucrător cu Sfânta Treime, în lucrarea de răscumpărare a omenirii căzute în păcat. Implicarea se cere a fi făcută în mod strategic, dar cu dragoste, smerenie, devoţiune şi pasiune. Fie ca Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfânt să ne ajute şi în această privinţă!
Dr. Samoil SAVIUC – Pastor al Bisericii Creştine Baptiste Române „Betania” din Asti – Italia