ESTE CREDINȚA BAPTISTĂ SINGURA CARE TE DUCE ÎN CER? NU!…DAR DE CE SĂ RIȘTI?

samy-tutac2Am observat în ultima vreme o preocupare majoră cu privire la viitorul mișcării baptiste din România. Am și eu preocuparea aceasta și țin „la sertar” un material, de vreo cinci ani, dar nu am găsit încă suficientă înțelepciune să scriu în așa fel încât să construiesc, nu să dărâm. La vremea potrivită voi vorbi despre asta, dar până atunci ofer spre meditație (inclusiv celor care se pregătesc de moartea bisericilor baptiste) un răspuns, nu sociologic sau teologic, ci pastoral.

Într-o duminică dimineața, la sfâșitul serviciului divin, un pastor, puțin cam excentric, a anunțat ca Biserica păstorită de el a murit. Apoi a invitat întreaga congregație la slujba de înmormântare a Bisericii care urma să aibă loc la serviciul divin de seară. La ora începerii serviciului Biserica era ticsită de oameni (până atunci bătea vântul printre bănci), toți curioși să vadă ce va face pastorul. Spre marea lor uimire pe platforma din fața corului era un sicriu aranjat și dichisit ca la o slujbă de înmormântare autentică. Pastorul, într-o robă neagră, cu glasul sobru le-a spus celor din adunare:”Așa cum am anunțat dimineață, în această seară asistăm la serviciul de înmormântare al Bisericii noastre. Vă invit acum, ca în liniște, să trecem pe rând prin fața sicriului și să ne reculegem la capul mortului.” Oamenii se ridicau din bănci și cum ajungeau în fața sicriului începeau să plângă, să se roage și să se pocăiască de păcatele lor. Seara aceea a fost scânteia unei treziri puternice în orașul acela. Interesant, în sicriu pastorul așezase o oglindă, așa că fiecare enoriaș a putut vedea exact cine era mortul. Nu recomand neaparat această metodă, dar dacă totuși într-o zi s-ar întâmpla să stai în fața unui sicriu în care ar fi așezată o oglindă…ți-ar plăcea mortul?

Pastor Samy Tuțac

P.S.1 Titlul articolului nu se vrea o chestiune exclusivistă sau sectară, este doar inspirat dintr-o întâmplare reală din anii ’90. La sfârșitul unei întâlniri cu tinerii, un tânăr l-a întrebat pe un pastor baptist:”Credința baptistă este singura care te duce în cer?” La care pastorul a răspuns:”Nu…dar de ce să riști!” Sper ca frații mei din alte confesiuni evanghelice să aprecieze ironia fină a unui om.

P.S.2 Frații mei baptiști trebuie să se pocăiască de ignoranța și nepăsarea lor, din trecut, cu privire la persoana și lucrarea Duhului Sfânt. Atrag atenția, de asemenea, că duhul de superioritate, din trecut, față de frații penticostali sau alte grupări evanghelice nu ne-a făcut cinste și nu avea nimic cu spiritul lui Cristos. Îi atenționez, însă, pe fratii mei penticostali că, acum, duhul acela de superioritate față de frații din alte confesiuni, s-a mutat la ei, iar unii dintre ei fac tot ce pot să-i prezinte pe ceilalți evanghelici ca pe un fel de creștini second hand, care nu au Duhul Sfânt și nici nu au parte de darurile Lui.

P.S.3 Am convingerea ferma că, daca Dumnezeu va aduce în România o trezire spirituală puternică în următorii ani, această lucrare binecuvântată a Duhului Sfânt se va aprinde, mai intâi, în Bisericile Baptiste unde Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, este cinstit și predicat mai mult decât în oricare altă grupare creștină din România.