Sfârșitul de an este un prilej de evaluare pentru fiecare. E important să ne evaluăm pe noi înșine, însă mult mai importantă decât evaluarea pe care ne-o putem face noi este evaluarea pe care ne-o face Domnul Isus.
Cartea Apocalipsa, pe lângă multe revelații uimitoare depsre Domnul Isus Glorificat și despre sfârșitul lumii, ne pune înainte și evaluarea pe care Domnul Isus o face slujitorilor bisericii și bisericilor. Este evident că, Apocalipsa 2-3 este înainte de orice o evaluare a slujitorilor mesageri ai bisericilor și mai apoi o evaluare a bisericilor. Uitați-vă la adresarea Domnului și la comunicarea lui cu îngerul bisericii, pentru a fi încredințați de acest lucru.
Este evident că îngerii sunt slujitorii mesageri ai bisericii (nu pot fi ființe angelice, Ioan nu ar fi fost pus să le scrie unor ființe angelice, dacă ar fi fost îngeri, Domnul Isus i-ar fi chemat direct la raport și le-ar fi spus care-i problema).
Mesajul Domnului Isus către fiecare din mesagerii bisericilor, ne descoperă un domeniu de evalure și un principiu prin care să ne evaluăm slujirea. Vă propun așadar, să ne lăsăm evaluați de Domnul Isus și să vedem cum stăm. Este copleșitoare pentru mine, repetarea de către Domnul Isus a expresiei ”știu” (2:2; 2:9; 2:13, 2:19; 3:1; 3:8; 3:15). Realizez că atunci când Domnul Isus spune că știe, înseamnă că știe tot. Nu ne putem ascunde cu nimic, nici falimentele, nici biruințele. Vreau să privim evaluarea pe care o face Domnul Isus slujitorilor, prin prisma unei întrebări fundamentale: Ce contează foarte mult pentru Domnul Isus, atunci când El ne evaluează? Pentru început vreau să luăm capitolul 2 și să găsim 4 răspunsuri importante la această întrebare.
- Calitatea iubirii pentru Domnul Isus, Apocalipsa 2:1-7
Dragostea dintâi nu se referă la cronologia iubirii noastre pentru Domnul, ci la calitatea iubirii. Iubirea dintâi este iubirea prin care Domnul are locul dintâi în inimile noastre. Fără iubirea dintâi, toate faptele noastre, predicile noastre și orice altă acțiune este în zadar.
Problema vizată: activismul fără iubire. Așa cum vedem, îngerul bisericii și biserica din Efes erau foarte activi; fapte, osteneală, răbdare, lipsă de toleranță pentru rău, verificarea pretinșilor apostoli , suferință pentru Numele Domnului Isus. E înfiorător faptul că toate acestea sunt posibile și totuși să nu ai dragostea dintâi.
Este fundamental să vedem dacă avem dragostea dintâi. Relația noastră cu Domnul Isus este mai importantă decât lucrarea noastră pentru Domnul Isus. Nu ar trebui să mergi mai departe în slujirea ta, dacă nu ai dragostea dintâi.
- Capacitatea de îndurarea a suferinței pentru Domnul Isus, 2:8-11
În Biserica din Smirna, totul este de apreciat. Domnul Isus nu condamnă nimic, pentru că nu este nimic de condamnat. Îngerul Bisericii și biserica se remarcă prin capacitatea de a suferi pentru Domnul. Asta implică faptul că ei aveau dragostea dintâi, și cu această dragoste sufereau pentru Domnul Isus.
Încurajarea Domnului Isus pentru slujitorul bisericii și pentru biserică este să rămână credincioși pentru că îi așteaptă răsplata, pentru că se vor bucura de învierea celor neprihăniți și vor primi cununa vieții.
Verifică-ți capacitatea ta de a îndura suferințe pentru Domnul! Domnul Isus asta apreciază și în asta ne evaluează.
- Controlul învățăturii din biserica Domnului Isus, 2:12-17
Problema vizată: Învățătura și învățătorii bisericii trebuie să fie sub autoritatea persoanei delegate de Domnul Isus.
Îngerul (păstorul) bisericii trebuie să vegheze și să controleze învățătura care se predică în Biserică. În biserica din Pergam erau câțiva oameni care țineau de învățătura lui Balaam și de învățătura Nicolaiților. Îm ambele cazuri, esența învățăturii era libertinismul spiritual. Adică, nu e nici o problemă să faci ce face lumea, să participi cu lumea la acțiunile ei, dacă tu crezi în Domnul Isus, nu e o problemă trăirea ta firească.
Domnul Isus este de altă părere, dragii mei slujitori. El spune că urăște învățătura Nicolaiților (2:15), urăște această învățătură dihotomă, cum că poți să fii în duh cu Domnul Isus și că în trup poți să faci ce-ți place.
Evaluează-ți vegherea ta asupra învățăturii spirituale din biserică, și asupra învățătorilor. Nu lăsa pe oricine să învețe, nu oricine are învățătura sănătoasă și dreptul de a învăța pe alții.
- Credincioșia în îndeplinirea mandatului încredințat de Domnul Isus, 2:18-29
Problema: rolul de învățător și predicator în Biserică este a bărbatului nu a femeii.
În Biserica din Tiatira, îngerul a permis ca o femeie să se erijeze în proorociță și să predice bisericii. Grav lucru. Din păcate aceasta se întâmplă și astăzi în multe biserici. A început să pătrundă și în bisericile din România, cu permisiunea pătorilor, binențeles.
Dragii mei, Scriptura este foarte clară și categorică pe subiectul acesta: Rolul de păstor –învățător în biserică este al bărbatului. Femeia nu are ce învățătură să dea într-o adunare mixtă. Recitiți pt. edificare: 1Corinteni 14:34-37; 1Timotei 2:12-13; 1 Timotei 3:2 ”Trebuie ca episcopul să fie fără prihnă, bărbatul…..” etc.
Judecata lui Dumnezeu este foarte gravă pentru păstorul și pentru biserica în care femeile predică și proorocesc.
Acestea sunt 4 domenii și 4 principii prin prisma cărora ne evaluează Domnul Isus, pe noi slujitorii Lui, în bisericile Lui. Să ne evaluăm și noi în această lumină! Și, mă rog ca, prin harul Domnului să trecem cu bine de evaluarea Domnului Isus!
Ilie Bledea, Făget, TM; 30.12.14