ÎNTOARCEREA FIILOR RISIPITORI-Săptămâna a doua (Opt săptămâni de rugăciune pentru copiii risipitori ai Bisericii)

screenshot_590Duminică 14 Februarie 2016A risipit totul (Luca 15:13-16) Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea ducând o viaţă destrăbălată..

Inima unui tată arde de dorința de a-și aduce fiii acasă. El dorește să discute cu ei și să-i avertizeze cu privire la multele pericole care-i așteaptă. El dorește să-i poată convinge că tot ceea ce caută ei altundeva, pot găsi chiar acasă. Cât și-ar dori el să-i poată atrage acasă cu autoritatea de tată, ca ei să nu fie răniți. Și totuși, dragostea lui este prea mare ca să facă vreunul din aceste lucruri.

El nu-i poate forța și nu le poate porunci să facă ceea ce dorește el. Neînțelegând ce este dragostea de tată, ei pot refuza dragostea Lui. Fiul mai tânăr ajunge încetul cu încetul într-un iad personal. El acceptă probabil cea mai umilitoare slujbă care îi putea fi oferită. Nu se putea sătura nici dacă mânca nu știu câte păstăi amare, picante și complet nedigerabile de către oameni. Din pricina foametei din întreaga țară, nici cerșitul nu mai funcționa; nimeni nu îi dădea nimic. Tânărul se afla la capătul puterii și îi era teamă că va muri de foame.

Mulți dintre cei care L-au părăsit pe Dumnezeu sau care nu Îl caută pe El, nu par să o ducă prea rău din punct de vedere material – dimpotrivă. Pe dinafară, viețile lor merg așa de bine încât unii din noi chiar îi invidiem. Totuși, plecarea de acasă și părăsirea lui Dumnezeu este mult mai adâncă decât pare. A părăsi casa Tatălui înseamnă a trăi ca și când nu ai o casă, și a o căuta peste tot prin lume. Cu toate acestea, căminul este centrul ființei mele, singurul loc unde pot auzi glasul care spune: „Acesta este fiul meu în care îmi găsesc toată plăcerea.”

Într-un sens, întreaga viață umană, precum și relația cu Dumnezeu, este o călătorie spre casă. Este căutarea unui cămin adevărat, care a existat și va exista întotdeauna; căutarea locului unde putem auzi tot ce trebuie să auzim. Setea după succes, dorința de a fi acceptat de ceilalți, dependența de satisfacție personală, nevoia de putere și realizare; toate acestea reprezintă rătăcirea noastră într-o țară străină. Sunt eu pregătit să vin acasă, unde aceste lucruri nu sunt importante? Sunt eu gata să mă opresc din căutarea dragostei necondiționate acolo unde nu poate fi găsită? Dacă ești copil nu trebuie să faci nimic ca să fii iubit, nu-i așa?

Rugăciune:

  1. Mulțumire:

* Mulțumim Domnului că facem parte din familia Lui.

* Mulțumim Domnului că El ne-a primit, oricât de păcătoși am fost, ne-a înfiat și suntem copiii Lui.

* Mulțumim pentru bunătatea Lui de Tată.

  1. Ne smerim:

* Pentru că de multe ori ne-am depărtat de casă, și nu am avut o relație de dragoste cu Tatăl.

* Că am risipit averea Tatălui: timpul primit, sănătatea, darurile.

* Că am fost mai preocupați de lucrurile acestei lumi decât de dragostea Tatălui.

  1. Ne rugăm:

* Pentru cei care au părăsit casa Tatălui – pentru cei căzuți.

* Pentru cei care rătăcesc prin lumea asta și Satana îi amăgește cu „roșcovele” lui.

* Pentru cei care își risipesc timpul și darurile pe lucruri inutile.

* Pentru ca Domnul să înflăcăreze Biserica Sa în dorința de a căuta pe cei căzuți și păcătoși.

(Biserica Betel Timișoara, după un material pregătit de Alianța Evanghelică din Europa)