Marius Cruceru-Bocet pentru Cristi Țepeș

cristi-tepes (1)Cînd am aflat am strigat: NUUUUUU, NUUUUUU, Doamne, nu pe Cristi! Aveam eu o listă pentru Tine, începînd cu mine, dar nu Cristi!!! Știu că știi ce faci, dar n-ai mai fi putut întîrzia cîteva clipe din acelea de veșnicie pentru a ne lăsa lumea un pic mai senină și mai frumoasă cu sufletul acesta de copil mare?

Am luat masa de Crăciun împreună. Anul trecut! A venit la Oradea și ne-am bucurat cîteva ore de discuții, glume moldovenești și cîntece. Ne-a cîntat, ne-a recitat! Ne-a umplut inima de cer senin în mijlocul iernii și de căldură în înfrigurare. Pe Cristi nu te poți supăra. Zîmbește larg și te cufundă în îmbrățișări la pieptul lui imens. Întotdeauna a fost un copil mare. N-am întîlnit bărbat mai sensibil! Niciodată!

Ci mai faci, dragule!

Zîmbea și mă acoperea ca o dună. Apoi vorbea de Domnul Isus. Mai înainte de orice.

Mi-a fost călăuză în lecturi în anii liceului. Cînd apărea cîte ceva ne spunea imediat la … tineret! Inginer citit, o raritate, lui îi datorez descoperirea lui Voiculescu, a Gîndurilor Albe, a lui Traian Dorz, a cîntărilor lui Moldoveanu, pe care le doinea așa de frumos cu vocea-i de tenor nescenit.

Continuarea pe www.mariuscruceru.ro