RUGĂCIUNEA FĂRĂ CUVINTE

„Taci înaintea Domnului şi nădăjduiește în El.” Psalmul 37: 7

Pentru cei credincioşi este ştiut faptul că rugăciunea este atitudinea inimii față de Dumnezeu. Ea îşi găsește exprimarea prin cuvinte sau fără cuvinte.cocarteu
E binevenit să ne amintim că de fapt viața este de foarte multe ori inexprimabilă. Sunt multe lucruri în viață, ca şi în conviețuirea noastră, care nu se pot îmbrăca în cuvinte. În părtăşia noastră cu Dumnezeu prin rugăciune, sunt diferite stări, pentru care nu găsim cuvinte, nu găsim acea manifestare exterioară.

Poate fi gândită o paralelă. Cu oamenii pe care îi cunoaștem bine, comunicăm liber despre tot felul de realități, dar în același timp, putem rămâne chiar şi în tăcere alături de ei. Cu străinii, trebuie să ne întreținem despre lucruri adânci şi interesante, dar cu iubiții noştri, putem vorbi deschis şi despre lucrurile mărunte, lipsite de importanță, putem chiar să stăm în tăcere.

Când este vorba despre Dumnezeu, ne este îngăduit să ne așezăm lângă El, odihnindu-ne inima noastră mică şi lipsită de curaj. Suspinul nostru negrăit, care se îndreaptă spre El, Îi povestește mai bine decât toate cuvintele noastre, ce dependenți suntem de El.

Noi putem fi atât de obosiți, extenuați de moarte, chiar de noi înșine, de ceilalți, de lume, de viață, de toate. Este atât de bine să știm că este un loc unde ne putem sprijini capul şi inima noastră trudită. Acest loc este şi tăcerea de a sta lângă Domnul !

Pastor Ioan Cocîrțeu