Domnul Isus ne învaţă aici să ne rugăm precis. În acest text, Domnul Isus vede ca fiind importantă rugăciunea ca, Dumnezeu să ridice lucrători la lucrarea Lui. Prin aceste cuvinte, Domnul Isus arată legătura inseparabilă între lucrarea lui Dumnezeu, lucrătorii lui Dumnezeuu şi rugăciune. Şi lucrarea lui Dumnezeu şi lucrătorii din lucrare au nevoie de rugăciune. A. C. Dixon[1] a zis: Când depindem de organizații, primim ceea ce organizațiile pot oferi; când depindem de educație, primim ceea ce educația poate oferi; când depindem de oameni, primim ceea ce oamenii pot oferi; dar când depindem de rugăciune, primim ceea ce Dumnezeu poate oferi.[2]
Dacă ne gândim la vremea în care suntem, trebuie să vedem cât de importantă este această temă de rugăciune, pe care ne-o propune Domnul Isus, şi cât de puţin o folosim. Nu uitaţi, Domnul Isus ne dă acest îndemn la rugăciune. Sunt multe lucruri pentru care noi ne rugăm şi Domnul Isus nu ne-a zis să ne rugăm specific. Da ap. Pavel spune că, toate lucrurile trebuie să le aducem înaintea lui Dumnezeu în rugăciune (Filipeni 4:6), dar acest subiect este cerut specific de Domnul Isus. Asta înseamnă că, trebuie să ne rugăm mai motivați și mai mult pentru aceasta. De aceea, vă invit să medităm la un prim aspect legat de această rugăciune:
- Motivaţia rugăciunii pentru lucrători, v36-37.
Rugăciunea aceasta este importantă, suntem motivați la această rugăciune prin următoarele realităţi, pe care Domnul Isus le descoperă în acest text:
a. Iminenta nevoie a oamenilor din jurul nostru, v36.
Domnul Isua a privit la oameni, și El priveşte întotdeauna prin prisma nevoii lor spirituale. Oamenii sunt necăjiţi (îndureraţi) şi împrăştiaţi, fără direcţie, pentru că nu îl au pe Domnul Isus ca păstor. Au nevoie de lucrători care să îi lege de Domnul Isus, care să îi conducă sub păstorirea Domnului Isus. Aceasta este prima realitate din acest text, care ne motivează la rugăciunea pentru slujitori.
b. Imensitatea lucrării lui Dumnezeu,v37.
Expresia Domnului Isus „Mare este secerişul” legată de versetul anterior, arată cât de mulţi oameni sunt în starea în care aun nevoie de lucrători. Mulţi sunt pe calea pierzării şi puţini sunt pe calea mântuirii. De aceea, trebuie să ne rugăm pentru slujitori, care să îi îndrepte pe oameni de pe calea pierzării la mântuirea prin Hristos.
c. Insuficienţa lucrătorilor (numărul limitat de lucrători), v37.
Domnul Isus spunea atunci că, puţini sunt lucrători și acum sunt puţini, având în vedere creșterea populuației pe glob. Dar dacă ne gândim numai la țara noastră, numărul celor ce se implică în slujirea Domnului este în scădere, aproape s-a înjumătăţit. Una din cauze poate fi şi faptul că bisericile au uitat acest subiect de rugăciune, se mulţumesc cu lucrătorii care sunt. Fraților, trebuie să ne rugăm mai mult pentru lucrători, ne rugăm prea puțin și de aceea slujitorii dedicați sunt puțini.
d. Îndemnul Domnului de ne ruga pentru aceasta, v38.
Aceasta arată fără doar şi poate, cât de importantă este rugăciunea pentru această cauză şi ne arată şi următoarele realități:
- Că secerişul mare este al Domnului; ” Domnul secerișului”….”secerișul Lui”
- Că numai Domnul poate ridica slujitori, lucrători. De ce ar trebui să ne rugăm dacă-i putem ridica noi?
- Că lucrătorii trebuie să fie aleşi de Domnul, ridicaţi de El. El să îi ridce, El să îi cheme la lucrare, nu să vină ei de capul lor, numai din voința lor, sau sub presiunea oamenilor.
De aceea, trebuie să ne rugăm pentru că, numai în rugăciune și prin rugăciune, Domnul face această lucrare, ridică lucrători la secerișul Lui.
Doamne ridică mai mulți lucrători la secerișul Tău!
Ilie Bledea – Făget, 19.03.15
[1] Amzi Clarence Dixon (1854–1925) was a well-known pastor, Bible expositor and evangelist, popular in the late 19th and early 20th centuries. With R.A. Torrey he helped edit the influential journal The Fundamentals which helped give fundamentalist Christianity its name. http://en.wikipedia.org/wiki/A._C._Dixon, accesat in 15.03.2013, la ora 19:59.
[2] A.C. Dixon, citat de John Piper in Brothers, we are not Professionals, Nashville, Tennessee: Broadman & Holman Publishers), p. 53